Cronică

  • Cronică The Sorcerer's Apprentice

    26.07.2010 Articol Cronică The Sorcerer's Apprentice Sfârşitul lunii iulie ne aduce de la producătorul filmelor Prinţul Persiei: Nisipurile timpului şi a seriilor Piraţii din Caraibe, plus Comoara Naţională - fantasy-ul plin de aventură The Sorcerer's Apprentice, cu Nicolas Cage, Alfred Molina, Monica Bellucci şi alternativa mai fresh a lui Scarlett Johansson, Teresa Palmer. Premisa este una foarte ofertantă - Merlin ((James A. Stephens) îi cere cu limbă de moarte ucenicului său, Balthazar Blake (Nicolas Cage), să-l caute pe încă nenăscutul prim Merlinian, singurul capabil să o anihileze pe vrăjitoarea Morgana (Alice Krige), ce doreşte să dezlănţuie o armata de morţi vii pentru a distruge lumea. Înfrângerea lui Merlin de către Morgana, dar şi închiderea ei într-o Matrioska de către Balthazar Blake şi vrăjitoarea Veronica (Monica Bellucci... citeşte
  • Predators - Ce rămâne după recviem?

    07.07.2010 Articol Predators - Ce rămâne după recviem? Problema cu francizele SF e că-i greu să găseşti încontinuu idei inedite dar şi solide, care să le "ţină". Cel mai simptomatic a fost radiografiată involuţia asta la "Planet of the Apes", serial marcat de jaloanele: 1) capodoperă a genului, 2) film mediocru, 3) film slab, dar privibil, 4) catastrofă; 5) sub nivelul de catastrofă. Însă chiar şi unele seriale care au rezistat mai onorabil au manifestat aeeaşi boală: seminalul "Alien" s-a susţinut nu la nivel de serial SF, ci de acţiune - preluat excelent de Cameron, ce-i drept, şi bine de Fincher, până la rateul lui Jeunet care, culmea, vroia să inventeze iar nişte idei SF, şi dădea cu stângu-n dreptu' ceva de nu se poate! Un caz aparte a fost "Terminator", unde continuarea a întrecut originalul, dintr-un motiv cât se poate de simplu: inver... citeşte
  • CRONICĂ: Eclipsa

    30.06.2010 Articol CRONICĂ: Eclipsa Norocoşii care au văzut Saga Amurg: Eclipsa înaintea muritorilor de rând au tot zis că cel de-al treilea film al francizei este şi cel mai bun de până acum, şi iată că Cinemagia îţi confirmă: povestea de dragoste dintre Bella, Edward şi, atenţie, Jacob, plus umor consistent şi mai multe scene de acţiune dau un rezultat cu totul şi cu totul vizionabil.Filmul are suficient potenţial ca să facă o adolescentă (eventual înnebunită deja de Pattinson & co.) să ţipe de plăcere, dar poate "agăţa" şi spectatorul matur şi cu copii acasă cu povestea lui de dragoste, care, dacă faci abstracţie de animalul de Jacob, de machiajul rebarbativ şi de lentilele de contact chihlimbarii, este până la urmă un triunghi amoros cât se poate de clasic şi, cel mai îmbucurător, echilibrat. Cea mai mare miză (şi în ac... citeşte
  • Les herbes folles/Ierburi sălbatice: cronică

    24.06.2010 Articol Les herbes folles/Ierburi sălbatice: cronică Dacă ar fi ca acest film să aibă o singură culoare, aceea este roşu, iar dacă ar fi să-l descriem în termeni muzicali - ar fi Simfonia fantastică. Les herbes folles, în regia lui Alain Resnais, obţinea în 2009 Premiul Special  (pentru întreaga carieră) şi Premiul juriului la Festivalul de Film de la Cannes. De vineri, 25 iunie, are premiera în cinematografele româneşti. Cunoscut mai ales pentru Hiroshima mon amour, Alain Resnais îi distribuie pe Sabine Azéma şi André Dussollier în rolurile principale, în acest film care ascunde vârsta regizorului (88 de ani), debordând de vitalitate, dorinţe, gesturi iraţionale, adolescentine, pulsiuni. Titlul însuşi, tradus la noi ca "Ierburi sălbatice", corespunde personajelor, complet iraţionale, care îşi urmează instinctele, fiind ca nişte ierburi ce p... citeşte
  • The Ghost Writer - Negrişorul în apă; dar unde e cuţitul de-altădată...?

    21.06.2010 Articol The Ghost Writer - Negrişorul în apă; dar unde e cuţitul de-altădată...? Cum bine ştim, Roman Polanski e unul dintre acei cineaşti care s-a impus printr-o capodoperă de debut niciodată egalată. În continuare a oscilat în jurul unei axe valorice onorabile, din care aş desprinde, ca favorit al meu personal, Chinatown - un fel de combinaţie de thriller şi noir extrem de aparte, care sparge net canoanele de gen, propulsându-se spre o meditaţie asupra gradientelor răului; se mai distinge şi printr-unul dintre cele mai bine construite scenarii ale tuturor timpurilor (pe care multe şcoli de cinema din lume îl folosesc ca material didactic). Într-acolo m-a dus cu gândul şi "Ghost Writer"-ul - dar numai până la un punct... Minunea nu s-a repetat. Oricum, o analiză comparativă detaliată, extrem de relevantă pentru profesionişti şi studenţi, nu şi-ar avea locul aici, aşa ... citeşte
  • Toy Story 3: codaşul care dă clasă

    17.06.2010 Articol Toy Story 3: codaşul care dă clasă Nu mai e o noutate pentru nimeni că producţiile Pixar/Disney sunt fără doar şi poate cele mai apreciate proiecte de animaţie la nivel mondial în acest moment. Cu naraţiuni slefuite până la perfecţiune de scenarişti talentaţi şi elemente impecabile de grafică pentru care se mobilizează armate întregi de profesionişti de-a lungul unor perioade record de timp, cu elementul uman nelipsit între momentele de acţiune sau cele comice, Pixar este lider mondial în categoria sa la box-office şi un răsfăţat al premiilor de specialiatate. Ceea ce surprinde însă este capacitatea companiei de a modela acest univers într-un mod atât de divers încât să rezulte, după o pauză de 11 ani, o concluzie matură la aventura jucăriilor şi, de ce nu, chiar un film uşor superior calitativ celor două precedente.Filmul ... citeşte
  • Felicia înainte de toate - Despre efectele timpului asupra relaţiilor între oameni

    09.06.2010 Articol Felicia înainte de toate - Despre efectele timpului asupra relaţiilor între oameni Nu oricine poate asimila lentoarea narativă, dialogurile anodin-ultrarealiste, plan-secvenţele statice, săriturile de montaj deliberate, şi diverse alte trăsături caracteristice minimalismului - dar nici substanţa nu le poate fi negată. Poate fi, cel mult, înţeleasă prost - căci, cum bine ştim, urlă târgul de etichete gen "filme cu avorturi", "filme despre bătrâni purtaţi prin spitale", "cu sex oral la mare de 1 Mai", "despre fete care beau suc" sau "poliţişti care se uită la o casă". Sunt gata să pun pariu că foarte curând liota se va îmbogăţi cu o nouă perlă: "despre femei care pierd avionul" - de parcă ăsta ar fi subiectul filmului Felicia, înainte de toate. Grea treabă, asta cu aparenţele şi esenţele...!Ca să fim totuşi drepţi, se impune să recunoaştem că filmul cuplului Rădulescu & d... citeşte
  • Cronică: O soluţie raţională

    03.06.2010 Articol Cronică: O soluţie raţională Încă un posibil câştigător sâmbătă seara, O soluţie raţională vine din Suedia şi aruncă pe ecran două cupluri la 40-50 de ani, în a căror viaţă micul Amor se amestecă într-un mod cât se poate de perfid. Sensibilă şi inspirată analiză a iubirii care loveşte la o anumită vârstă şi ameninţă să distrugă tot confortul deceniilor de convieţuire anterioară, tragicomedia lui Jörgen Bergmark fuge după raţiune exact acolo unde aceasta nu prea are ce căuta.Îl avem pe în prim-plan pe Erland (Rolf Lassgård, pe care s-ar putea să-l ştii din After the Wedding, filmul danez nominalizat la Oscar în 2007), un muncitor la fabrica de hârtie dintr-un mic oraş suedez, unde îndeplineşte funcţia, alături de soţia lui May, de consilier matrimonial la biserică. De sfaturile sfătoase şi tonul uşor superior (că, deh,... citeşte
  • Cu fanfara în vizită

    03.06.2010 Articol Cu fanfara în vizită Inclus în bogata secţiune Focus Israel a acestei ediţii a TIFF, Cu fanfara în vizită/The Band's Visit/Bikur Ha-Tizmoret ţi se insinuează în suflet cu tăcerile-i jenate, gesturile mici şi deliciosul absurd al unei situaţii extrem de probabile: cei opt muzicieni ai unei fanfare egiptene aterizează într-un aeroport israelian şi se trezesc uitaţi de soartă (sau, mai bine zis, de comitetul de primire) în deşert. Un flirt şi un autobuz greşit mai târziu, cei opt militari îmbrăcaţi în frumoase uniforme albastre trag după ei opt instrumente în estetice huse negre într-un oraş (greşit) uitat de lume, unde vor trebui să se descurce pentru o noapte, ajutaţi de localnici mai mult sau mai puţin primitori.Morga muzicienilor azurii va fi sabotată, rând pe rând, ba de micile disensiuni din propriul grup ş... citeşte
  • Un posibil câştigător la TIFF: R

    31.05.2010 Articol Un posibil câştigător la TIFF: R R este un exemplu perfect de sincronizare nefericită. Asemănările cu foarte lăudatul Un prophète/Un profet sunt multe, dar drama duo-ului danez Michael Noer şi Tobias Lindholm (ultimul a scris alături de Thomas Vinterberg drama Sumbarino, de văzut tot astăzi la TIFF) câştigă prin concizie şi un stil extrem de frust şi aseptic care filmului lui Jacques Audiard îi lipseşte. Dacă intuiţia redactorului Cinemagia este bună, R are toate şansele la un premiu de regie (şi, de ce nu, actorie) sâmbătă seara, când se decernează premiile acestei ediţii a festivalului.În prim-plan îl avem pe Rune, un condamnat la doi ani de închisoare după un atac deosebit de grav. Redus la o simplă literă, R, Rune ajunge în cea mai dură închisoare din Danemarca, unde este prins între grupul danezilor şi cel al arabilo... citeşte
  • Miss Kicki, filmul de 5 stele

    29.05.2010 Articol Miss Kicki, filmul de 5 stele După ce aseară am văzut Mama şi Sell Out!, ambele notate cu patru stele pe fluturaşii pentru premiul publicului la TIFF, iată că a venit vremea unui campion de cinci stele: Miss Kicki, o dramă suedeză despre complicata apropiere dintre o mamă şi un fiu înstrăinaţi.În rolul principal, cel al lui Kicki, o cvadragenară trupeşă şi petrecăreaţă, este foarte bună Pernilla August, care azi mai poate fi văzută în lăudatul O soluţie raţională, unul dintre cele 12 filme în competiţia pentru Trofeul TIFF. Nu ştiu cum e O soluţie raţională, despre două cupluri care decid să împartă o casă, o bucătărie şi un pat într-un insolit menage a quatre, dar ziua Pernilla August la TIFF începe cât se poate de bine cu Miss Kicki şi exotica ei aventură în Taiwan şi complicata dragoste a unei mame pentru fiul ei.Du... citeşte
  • Cronică The Exodus - Burnt by the Sun

    22.05.2010 Articol Cronică The Exodus - Burnt by the Sun Mihalkov vine la Cannes cu un film de război în toată regula, captivant în felul în care un film de Hollywood este, cu desfăşurări de forţe şi multe prim planuri pe chipuri, pe soldaţi evisceraţi şi feţe cu mimica agoniei. Această apropiere parcă te pune în tranşee, alături de combatanţi. Tot momentul cu cei 250 de cadeţi de la Kremlin, trimişi să lupte doar cu baionete contra tancurilor nemţeşti, are atâtea planuri strânse încât te simţi sufocat, parcă fără nicio şansă de scăpare. Un câmp cu cadavre acoperit treptat de zăpadă e una dintre imaginile memorabile ale filmului. Ca şi toată scena atacării vasului cu răniţi, copii şi bătrâni ruşi de către trei Ju 87 Stukas nemţeşti. Filmul pare mai mult o succesiune de momente cu o mare încărcătură dramatică decât o curgere fluidă a unei poveşti... citeşte
  • Carlos Şacalul ţine spectatorii ţintuiţi timp de 5 ore la cinema

    21.05.2010 Articol Carlos Şacalul ţine spectatorii ţintuiţi timp de 5 ore la cinema Olivier Assayas este prezent la Cannes cu filmul Carlos, inspirat din viaţa teroristului internaţional Ilich Ramírez Sánchez, cunoscut sub numele Carlos Şacalul. Cu o durată de 5 ore şi jumătate, filmul i-a păstrat până la final în sala Grand Théâtre Lumière pe aproape toţi cei 2300 de spectatori, arâtând parcursul teroristului anilor '70 - '80 de la acţiuni pro-palestiniene, până la atentate ale Armatei Roşii japoneze şi amintind fugitiv şi de "momentul România Liberă". Proiectat în afara competiţiei, Carlos îl are ca protagonist pe venezueleanul Edgar Ramirez. Cândva un militant de extremă stângă şi un mercenar oportunist în slujba serviciilor secrete din Orientul Mijlociu, Carlos şi-a format propria sa organizaţie teroristă în spatele Cortinei de ... citeşte
  • CRONICĂ: Prinţul Persiei

    20.05.2010 Articol CRONICĂ: Prinţul Persiei Aseară mare premieră mare: Prinţul Persiei: Nisipurile timpului, prima proiecţie IMAX 2D din România şi cu siguranţă cel mai aşteptat film al începutului verii (şi poate al întregii veri dacă în jurul lui Inception, noul film al lui Christopher Nolan, nu s-ar face atâta tam-tam).Prinţul Persiei: Nisipurile timpului, în care producătorul Jerry Bruckheimer clar încearcă să insufle energia, stilul şi ritmul seriei Piraţii din Caraibe, laolaltă cu o consistentă apariţie a supranaturalului, este ecranizarea celebrului joc cu acelaşi nume, iar povestea arhicunoscută se învârte în jurul unui prinţ şi-al unei prinţese din regate rivale (da, hormonii acţionează şi ei) care trebuie să împiedice nici mai mult nici mai puţin decât sfârşitul lumii, provocat de distrugătoare nisipuri magice trimise de z... citeşte
  • Blue Valentine: o poveste despre destrămare, cu Ryan Gosling şi Michelle Williams

    19.05.2010 Articol Blue Valentine: o poveste despre destrămare, cu Ryan Gosling şi Michelle Williams Ryan Gosling şi Michelle Williams au fost aplaudaţi minute în şir, marţi seara, de 1068 de persoane, aflate la Cannes în sala Debussy, la premiera filmului Blue Valentine. În competiţie pentru premiul secţiunii Un Certain Regard, Blue Valentine ne face să întrevedem un Autor în persoana regizorului Derek Cianfrance, pentru că realizează portretul unei relaţii în destrămare, surprinzând acele aproape imperceptibile mecanisme care fac o relaţie din ce în ce mai fragilă. Regizorul are grijă, însă, şi de publicul obişnuit cu blockbusterele americane, livrând un film care sigur va avea mare succes la public. Dacă în Shutter Island vedeam o Michelle Williams pe lângă partitură, în filmul regizorului Derek Cianfrance actriţa are un rol de compoziţie care merită un premiu de interpretare. Iar Ryan... citeşte
  • Intimitatea cu moartea: Biutiful, al lui Alejandro Gonzales Inarritu

    17.05.2010 Articol Intimitatea cu moartea: Biutiful, al lui Alejandro Gonzales Inarritu Biutiful, proiectat luni la Festivalul de la Cannes, e primul film de care Alejandro GONZÁLEZ IÑÁRRITU este "complet satisfăcut", după cum declara regizorul în urmă cu câteva ore, la conferinţa de presă. Filmul este, totodată, cel mai bun din competiţia pentru Palme d'Or, până în acest moment, primit cu aplauze prelugi de către cei peste 2000 de jurnalişti care au umplut Grand Théâtre Lumière, luni, la prima oră a dimineţii.  Biutiful îl face pe spectator să stea faţă în faţă cu moartea, aşa cum te făcea 21 de grame, într-un ritm mai lin - însă, asemenea curgerii inexorabile spre nefiinţă, dar şi mai implicant. Imaginea e construită după o poetică a sordidului, nuanţele filmului sunt naturaliste, decupajul mai puţin nervos decât în filmele precedente, cu totul un film mai aşezat, mai ordon... citeşte
  • Gemma Arterton, amazoana secolului XXI a lui Stephen Frears

    17.05.2010 Articol Gemma Arterton, amazoana secolului XXI a lui Stephen Frears Stephen Frears şi Gemma Arterton vor avea de susţinut marţi o conferinţă de presă la Cannes, cu ocazia proiectării luni a filmului Tamara Drewe, selecţionat în afara competiţiei. Producţia este ecranizarea romanului grafic cu titlu omonim, scris de Posy Simmonds, iar Frears nu a avut prea multe bătăi de cap cu acest proiect, întrucât materialul în sine de la care a plecat a fost complet din punct de vedere vizual, un adevărat story-board. Iar filmul îţi creează bună-dispoziţie, pentru că este o comedie lejeră, şi pentru că descoperi o Gemma Arterton cu adevărat talentată. Dacă în Clash of the Titans recita ca o şcolăriţă la serbare, în Tamara Drewe este perfectă. Iar partitura ei a însemnat susţinerea practic a două personaje - cea care era în adolescenţă (secvenţe în flashback), o fată ... citeşte
  • Outrage, al lui Takeshi Kitano, atrage atenţia la Cannes

    17.05.2010 Articol Outrage, al lui Takeshi Kitano, atrage atenţia la Cannes Outrage, în regia lui Takeshi Kitano, a avut duminică seară premiera mondială la Cannes, cu o sală Debussy de 1000 de locuri insuficientă - câteva zeci de persoane nu au mai putut participa la proiecţie. După Mike Leigh, Takeshi era singura speranţă a unei săptămâni la Cannes în care filmele din competiţie au fost preponderent slabe. Outrage, despre lupta mai multor clanuri din mafia japoneză Yakuza, concurează cu o poveste în care te pierzi printre atâtea nume de familii în luptă pentru câştigarea favorurilor conducătorului lor, cu atâţia şefi rivali şi subalterni, cu atâtea intrigi, răzbunări şi trădări. Dar te prinde prin ritmul infernal dat de montajul agresiv şi scenele de execuţie sau reglările de conturi de o violenţă exhibată pe ecran fără menajamente - provocând reacţii la unis... citeşte
  • Cronică You Will Meet a Tall Dark Stranger

    16.05.2010 Articol Cronică You Will Meet a Tall Dark Stranger Dacă vă întrebaţi cine este străinul înalt şi brunet de care vorbeşte titlul filmului, ei bine - trebuie să ştiţi că există două variante de răspuns; iar una e... macabră... V-aţi prins deja, însă lucrurile nu sunt sumbre nici măcar o secundă - doar suntem într-un film de Woody Allen, unde umorul negru, cinismul şi poantele ca de stand up comedy sunt la tot pasul. În acest film unul dintre ploturi este similar cu cel din Whatever Works/Ce-o fi o fi... (care rulează încă în Bucureşti şi Oradea) şi cu cel din alte vreo două-trei filme ale regizorului, sub aspectul relaţiilor între bărbaţi de vârsta a treia şi tinere super sexy. "E o sursă bună de râs, provocator, funny, dând situaţii bune", îşi motivază Allen scenariul, când un jurnalist l-a amendat la conferinţa canneză că revine asupra ace... citeşte
  • Veteranul Manoel de Oliveira vine cu cazul bizar al Angélicăi

    16.05.2010 Articol Veteranul Manoel de Oliveira vine cu cazul bizar al Angélicăi În anii 1950, un fotograf (Ricardo Trepa) este solicitat de către o familie înstărită din zonă să facă portretul fiicei lor, de curând decedată. Bărbatul se conformează, dar ajunge să fie obsedat de frumoasa fată, pe nume Angélica (Pilar López de Ayala). O estranho caso de Angélica, al regizorului în vârstă de 101 ani Manoel de Oliveira, concurează pentru unul dintre premiile secţiunii Un Certain Regard. Prezent pe scena sălii Debussy, Oliveira, cel mai în vârstă regizor activ din lume, a glumit spunând că filmul lui este în afara competiţiei.Adevărul este că filmul nu este un competitor real, pentru că există multe stângăcii şi - paradoxal - naivităţi, pe lângă părţile bune. Personajele au o încetineală în mişcări şi un nefiresc (doctorul este împins de către pacientul Isaac printr-o mişc... citeşte
Articole 1321 - 1340 din 1586
jinglebells