Cronică

Star Trek Into Darkness îţi taie răsuflarea
11.05.2013 Star Trek Into Darkness rulează în regim de avanpremieră în cinematografele cu tehnologie 3D din toată ţara şi pe ecranul IMAX din Bucureşti, oferind un spectacol vizual care îţi taie răsuflarea şi o poveste cu multe twisturi, acţiune cât să nu lase actorii să-şi tragă sufletul vreo clipă, multă tensiune şi personaje complexe. În 2009, J.J. Abrams - creatorul seriei Lost, regizorul lui Misiune: Imposibila III şi a lui Super 8 - resuscita franciza Star Trek, nu doar readucând seria la viaţă, ci dându-i un suflu nou. A reuşit asta fără să îi aplice o transformare radicală. A reuşit să-l facă pur şi simplu bun, mai mult - un film mainstream, salvându-l de la statutul filmului de nişă. Ce înţelegeam atunci, şi ni s-a confirmat cu ocazia avanpremier... citeşte Taguri: Karl Urban, Alice Eve, Zoe Saldana, Chris Pine, Zachary Quinto, Super 8, Lost, Mission: Impossible III, J.J. Abrams, Star Trek Into Darkness
Cronică: Trance, forma supremă de manipulare
09.05.2013 Trance/Capcana minţii începe ca un film despre un jaf, dar continuă ca un film psihologic, în care manipularea este cuvântul de ordine. Protagoniştii sunt prinşi într-un puzzle al sugestiilor mentale, al căutării amintirilor şi - din acest punct de vedere - Trance seamănă cu Inception (2010, regia Christopher Nolan). Numai că filmul lui Danny Boyle este realist, latura ştiinţifică a filmului nu depăşeşte limitele progreselor din domeniul psihologiei. Asta face filmul într-o oarecare măsură înfricoşător: înţelegem din film că, din punct de vedere clinic, e posibil ca sugestionarea unei persoane, prin hipnoză, să ducă la transformarea radicală a ei. Folosită în sens negativ (precum în film), e forma supremă de manipulare. În Inception, se pleaca de la ... citeşte Taguri: Vincent Cassel, James McAvoy, Inception, Danny Boyle, Rosario Dawson, Trance
Pain & Gain, şocant
08.05.2013 Ar putea fi unul dintre filmele care dau cel mai mult de gândit, şi totuşi Pain & Gain al lui Michael Bay îşi pierde miezul satiric într-un cumul de scene violente, e concluzia rottentomatoes.com despre thrillerul ce rulează acum în cinematografele din 18 oraşe ale ţării. Titlul "Pain & Gain" este o aluzie la lozinca sălilor de sport. Tradus la noi cu Trage tare şi te scoţi, filmul este inspirat din povestea reală a unui grup de antrenori din Miami-ul anilor '90 care, aflaţi în căutarea Visului american, se implică într-o afacere ilegală ce scapă din ce în ce mai mult de sub control. Mark Wahlberg joacă rolul lui Daniel Lugo, un antrenor din Florida a cărui pieptănătură dată cu gel nu duce deloc cu gândul că ar fi genul de om care pune la cale un plan de a s... citeşte Taguri: Michael Bay, Tony Shalhoub, Mark Wahlberg, Dwayne Johnson, Pain & Gain
"The Greatest Story Ever Told" - Cât de "greatest"...?
04.05.2013 Prima jumătate a anilor '60 în cinematografia mondială s-a distins printr-un soi de ingratitudine paradoxală. În Europa, majoritatea marilor cinematografii naţionale "clasicizate" agonizau, pe când în unele dintre ele apăruseră deja curentele novatoare (ca neorealismul italian sau free cinema-ul englez), tocmai luau naştere (Noul Val Francez), aşteptau după colţ (Şcoala Cehoslovacă) sau se pregăteau să pornească spre cotitura unde aveau să ajungă peste vreo zece ani şi ceva (ca noul cinema rusesc sau cel german). Dincolo de Atlantic, unde imperiul hollywoodian era atotputernic, hiper-extins şi extrem de stabil, modernizarea s-a produs gradual şi disipat, de-a lungul multor ani şi jalonată de numeroase personalităţi diverse, fără să se remarce nici vreo răst... citeşte Taguri: The Greatest Story Ever Told, Max von Sydow
Cronică de carte: Marilena Ilieşiu - "Povestea poveştii în filmul românesc (1912-2012)"
16.04.2013 Mai mult decât "poveste", mai mult decât a "poveştii", lucrarea Marilenei Ilieşiu se situează, prin anvergura extinsă pe orizontală, pe teritoriul cuprinzător al studiilor de sinteză, iar axa ei verticală o plasează în zona analizei de film - ba chiar mai mult, accesând un nivel mult mai dens, acela al "supra-analizei", situată dincolo de conţinutul filmului propriu-zis (aspectul cel mai semnificativ al cărţii asupra căruia voi insista în special pe parcursul actualei recenzii). Titlul e parţial inadecvat - la un nivel aparent amăgitor, dar reconfortant în ultimă instanţă - făcându-ne să ne aşteptăm la o exegeză privind filonul epic şi stratul narativ ale filmului românesc (subiect abordat destul de rar, printre alţii de către Ioan Lazăr, în volumul "A... citeşte
Încă o mare mahmureală: 21 & Over
11.04.2013 Cum bine se ştie (vorba lui Stalin - doar că aici nu e un artificiu manipulator, ci chiar se ştie), de-o vreme-ncoace pubicul cinefag american pune botul într-o veselie continuă la nişte pelicule (naivii le-ar numi "comedii") făcute ca să râzi de oameni beţi, pe care-i auzi cum înjură voios şi mai ales îi vezi cum se uşurează vârtos - prin toate orificiile trupului, inclusiv cel bucal (că de, aşa-i când te faci mangă). N-o să înşir acum toată pleiada, rezumându-mă doar la cele două "Mari mahmureli" (2009 şi 2011), ai căror "scenarişti", Jon Lucas şi Scott Moore, s-au pus s-o facă lată şi-a treia oară, de data asta înfigându-se şi la regie (o premieră pentru amândoi). Acuma, treaba se cam încurcă, fiindcă de obicei întâi vine matoleala, şi pe ... citeşte Taguri: 21 & Over, The Hangover
Florin Iepan, un Don Quijote în cazul "mareşalul Antonescu"
10.04.2013 Documentarul Odessa, în regia lui Florin Iepan, aflat încă într-o fază intermediară de montaj, a fost proiectat luni la Centrul Ceh din Bucureşti, sesiunea Q&A ulterioară soldându-se cu discuţii aprinse şi acuze aduse regizorului că a făcut un film "antiromânesc". Factura polemică a filmului vine din concluziile dureroase ale acestui "work in progress": armata română a comis genocid pe 22 octombrie 1941, prin urmare guvernul român al epocii, condus de mareşalul Ion Antonescu, a participat la Holocaustul la adresa populaţiei evreieşti, într-o manieră sui-generis. Documentarul pune în discuţie, simultan, două problematici: de ce subiectul Odessa este ignorat de mass media? Şi evenimentul propriu-zis de la Odessa. Aşadar, documentarul merge pas cu pas pe urmele lu... citeşte Taguri: Odessa, Florin Iepan
Margaret Thatcher, aşa cum va rămâne în conştiinţa cinefililor
09.04.2013 Fostul premier britanic Margaret Thatcher a murit în urma unui atac cerebral, pe 8 aprilie. Baroneasa Thatcher avea 87 de ani şi a suferit un atac cerebral luni dimineaţă, a declarat purtătorul său de cuvânt, lordul Bell. Să ne amintim, în rândurile de mai jos, de imaginea baronesei, aşa cum va rămâne ea întipărită pe peliculă, datorită portretizării realizate de Meryl Streep. Filmul The Iron Lady, lansat la cinema în aprilie 2012, o prezintă pe Doamna de Fier la vârsta senectuţii, într-o ipostază de mare vulnerabilitate. Scenariştii Abi Morgan şi Pathé, împreună cu regizoarea Phyllida Lloyd, o arată pe Thatcher într-o ipostază străină de imaginea "Doamnei de Fier" pe care toţi o avem întipărită în minte (supranumită astfel de către un ziarist sov... citeşte
Olympus Has Fallen - Meseriaş şi atât
05.04.2013 Dacă vă mai amintiţi, în Air Force One (1997 - Wolfgang Petersen), Preşedintele Statelor Unite era luat ostatic, cu tot staff-ul şi familia, la bordul aeronavei prezidenţiale aflate în zbor, şantajul teroriştilor (naţionalişti ruşi nostalgici) urmărind eliberarea unui lider din Asia Centrală. Dar, cum pe preşedinte, fost super-luptător în forţele speciale iscusit-foc, îl chema Harrison Ford (scuze, am vrut să zic îl juca), eroul nostru întorcea jocurile şi curând-curând nemernicii cei ticăloşi în frunte cu Gary Oldman vedeau pe dracu-n persoană. Şi aici e cam la fel, cu unele ajustări: miza nu mai e Rusia, ci Coreea; ţinta atacului nu mai e avionul, ci Casa Albă (deşi tot de la un avion porneşte dandanaua); iar eroul nu mai e Preşedintele (Aaron Eckhar... citeşte
Urzeala Tronurilor 3: primul episod
03.04.2013 Primul episod din sezonul trei al îndrăgitului serial HBO Urzeala Tronurilor s-a difuzat pe 1 aprilie, făcându-ne cunoştinţă cu armata de sclavi pe care Daenerys Targeryen intenţionează să o cumpere şi cu Mance Rayder (Ciarán Hinds), Regele de dincolo de Zid. În fiecare luni, de la ora 22:00, HBO va difuza în premieră un episod din cele zece ale noului sezon. Urzeala tronurilor va putea fi urmărit şi pe HBO GO, iar primul episod este disponibil gratuit pentru toţi cei care vor accesa site-ul www.hbogo.ro. Din primul episod înţelegem că dragonii lui Daenerys sunt încă nepregătiţi pentru răsturnarea Tronului de Fier, că vrăjitorii sunt încă pe urmele frumoasei mame a dragonilor, că Stannis Baratheon (Stephen Dillane) nu mai este o ameninţare, iar Robb Stark e... citeşte
Stoker - Ciudat de-amoru' ciudăţeniei
27.03.2013 Wentworth Miller, care-a jucat în câteva chestii la viaţa lui cea de patru decenii trecute fix, ce şi-a zis? Păi şi-a zis aşa: "Hai un scenariu!". Cine e scenariul şi ce vrea el? Scenariul e o fătucă proaspăt făcută 18+, India Stoker pre numele ei. De ce tocmai India? Semplî com bonjur: că Australia avea puţină treabă, China era la ciclu (normal, doar e pe roşu de pe vremea lui Mao!), iar Argentina e nume de ţigănci. ...Şi de ce Stoker? Poate ca să sune ca "Bram" - şi sună, da' nu răsare... Aşa că India noastră (adică a lui Wentworth) e o ciudată. O ciudată cu o mamă ciudată, Evelyn, care trăiesc într-un căsoi ciudat, cu mobilă ciudată, şi tătânele-soţiorul lor, Richard, a murit în împrejurări ciudate, de unde îngropăciunea e filmată ciuda... citeşte Taguri: Mia Wasikowska, Matthew Goode, Nicole Kidman, The Exorcist, Psycho, Sean Penn, Oldboy, Chan-wook Park, This Must Be the Place, Wentworth Miller
"Toata lumea din familia noastră" - Cu paşi comici, spre un dramatism necruţător
26.03.2013 Toată lumea din familia noastră, premiat aseară cu Premiul Gopo la categoriile "Cel mai bun film", "Cel mai bun regizor", "Cel mai bun scenariu", şi pentru interpretarea actorilor, va fi difuzat vineri, 29 martie, pe HBO. La fel ca recentele "Cea mai fericită fată din lume" (2009) şi "Principii de viaţă" (2011, Constantin Popescu jr.), "Toată lumea din familia noastră" adoptă, sub eticheta unui titlu ironic, formula dramei de familie tratată cu umor amar, pe parcursul unei unităţi de timp compacte care relevă tarele umane de sub pojghiţa apareţelor şi a conformismului. Totuşi, dacă am pornit deja pe traseul comparaţiilor, cel mai mult mi-a amintit de "Din dragoste, cu cele mai bune intenţii" (2011, Adrian Sitaru - film de care se apropie în mare măsură, ducând... citeşte Taguri: Radu Jude, Mihaela Sîrbu, Şerban Pavlu, Toată lumea din familia noastră
G.I. Joe: Represalii, energic
22.03.2013 Ce face un trailer bun dintr-un film... De fapt ce face o melodie bună dintr-un trailer! În drum spre vizionare am mai ascultat o dată remixul făcut de The Glitch Mob la melodia Seven Nation Army a celor de la The White Stripes, ca să mă sincronizez cu ceea ce se anunţa a fi un iureş de explozii şi efecte speciale. Aşa a şi fost, dar remixul rămâne cel mai cool lucru la G.I. Joe: Represalii.Un sequel uşor inexplicabil, pentru că G.I. Joe: The Rise of Cobra nu a spart gura târgului cu încasările sale, Represalii s-a lăsat aşteptat cu nouă luni mai mult decât era programat iniţial: deşi era una dintre cele trei premiere Paramount din vara anului trecut, filmul a fost amânat până în primăvară pentru a se pune la punct câteva probleme ale scenariului. Ca să nu o... citeşte Taguri: G.I. Joe: The Rise of Cobra, Adrianne Palicki, Bruce Willis, G.I. Joe: Retaliation
Premieră cinema: "Domestic", despre raporturile dintre oameni, din relaţiile noastre cu animalele
19.03.2013 Surpriza a fost semnificativă: prea puţin promovat până acum, sub eticheta falsă de "comedie", noul film al lui Adrian Sitaru se anunţa ca uşurel, sentimental şi didactic. Când colo, sub pojghiţa umorului (sclipitor şi consistent, ce-i drept - sunt momente de râs irezistibil), luăm contact cu o insolită dramă de conţinut, profundă şi multistratificată, despre raporturile dintre oameni, evidenţiate prin revelatorul relaţiilor noastre cu animalele - de unde şi dublul sens al titlului: animale domestice/relaţii domestice. În "Pescuit sportiv" (2009), Adi Sitaru construia o poveste minimalistă compactă, desfăşurată contiguu în timp pseudo-real (o zi din viaţa câtorva personaje). "Din dragoste cu cele mai bune intenţii" (2011) dezvolta structura epică la un in... citeşte Taguri: Colivia, Pechinezul, Lord, Pescuit sportiv, Din dragoste cu cele mai bune intenţii, Domestic, Adrian Sitaru
"Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" vs. "Condamnat la viaţă"
15.03.2013 Condamnat la viaţă/A Farewell to Fools (2013), cu Gérard Depardieu, Harvey Keitel, Laura Morante, Bogdan Iancu în rolurile principale, rulează în premieră la cinema de vineri, 15 martie, fiind o nouă ecranizare a nuvelei "Moartea lui Ipu", de Titus Popovici. Sergiu Nicolaescu a fost primul care o transpunea pe marele ecran, în 1971, sub numele Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte, cu Amza Pellea în rol principal. Ciemagia a văzut ambele filme şi vă prezintă elementele care apropie şi pe cele care despart cele două filme. Articolul conţine unele spoilere! ... citeşte Taguri: Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte, A Farewell to Fools
"Warm Bodies" - Horror cu umor şi dor
14.03.2013 "Singurul indian/negru/ţigan/evreu/catolic/musulman/etc. bun este cel mort", obişnuiau să spună rasiştii, fundamentaliştii, extremiştii şi fanaticii de tot felul. Uneori, însă, şi morţii pot fi periculoşi - atât în lumea reală, prin ceea ce lasă în urma lor (istoria a cunoscut cazuri destule), cât şi, mai concret, în sub-genul horror al filmelor cu zombii (ba chiar şi vampiri, căci şi ei fac parte din categoria aşa-numiţilor "undead"). Mitologia zombilor îi prezintă ca pe nişte fiinţe aflate în mod bizar la graniţa dintre viaţă şi moarte - într-un fel, decedate, dar continuând să funcţioneze mecanic, animate de foame canibalică şi cu toate funcţiile cerebrale anihilate. Cauzele sunt fie de natură soft-SF (contaminări etc.), fie din zona magică/... citeşte Taguri: Rob Corddry, John Malkovich, Teresa Palmer, Nicholas Hoult, Shaun of the Dead, 50/50, The Wackness, All the Boys Love Mandy Lane, Warm Bodies, Jonathan Levine
Avanpremieră: This Must Be the Place
08.03.2013 Aşa numitul "Rocker Hit: Ochi pentru ochi" (mai rar o traducere atât de ineptă, vulgarizând înseşi sensurile centrale ale filmului) reprezintă un contact relevant între universul cinematografic american şi multipremiatul Paolo Sorrentino - "L'uomo in piu" (Panglica de Argint, 2002), "Le conseguenze dell'amore" (David di Donatello, 2005), "L'amico di famiglia" (Gold Hugo, 2006), "La partita lenta" (Premiul Publicului, Raindance, 2009), sau "Il divo: La spettacolare vita di Giulio Andreotti" (Panglica de Argint, 2009) - ca să menţionăm numai câteva distincţii, alături de care se mai înscriu şi nominalizări la Palme d'or. La rândul lui, "This Must Be the Place" a câştigat, în 2012, un David di Donatello, un Pegas de Aur, o Panglică de Argint, şi un Premiu al Juriului ... citeşte Taguri: Judd Hirsch, Kerry Condon, Frances McDormand, Paolo Sorrentino, Sean Penn, This Must Be the Place
Grozavul şi puternicul Oz: decoruri şi efecte speciale ce arată (puţin mai) altfel decât în filmele fantasy
06.03.2013 În celebrul roman "The Wizard of Oz", de Lyman Frank Baum, publicat prima oară la Chicago în 17 mai, 1900, sub titlul original de "The Wonderful Wizard of Oz", personajul titular era numit "Oz the great and terrible" - formulă consacrată în versiunea românească drept "Oz cel mare şi cumplit", şi reşapată şi de Stephen King, sub forma peltică "Oz the gweat and tewwible", în "Pet Sematary". Adaptarea actuală, mai mult decât liberă, îşi zice "Oz: The Great and Powerful", adică "Oz: cel mare şi puternic" - la care ai noştri au spus "Grozavul şi puternicul Oz". O posibilă justificare a modificării faimoasei titulaturi ar putea porni de la faptul că nu e nici o ecranizare propriu-zisă, şi nici o poveste originală inspirată de subiectul iniţial, ci un fel de prequ... citeşte Taguri: Michelle Williams, rachel weisz, Mila Kunis, Sam Raimi, James Franco, Oz: The Great and Powerful
Snitch: thriller în care regia are ritmul moderat al unei drame de familie
05.03.2013 O pură coincidenţă a făcut ca filmele "Poziţia copilului" (Peter Călin Netzer), şi Snitch (Ric Roman Waugh - corect tradus: "Informatorul"; propunerea de titlu românesc "Capcana" e nu numai vagă, dar şi banală) să aibă vizionările de presă în aceeaşi zi - aşa că o minimă comparaţie e inevitabilă: în ambele cazuri, povestea porneşte de la un tânăr care calcă pe bec, iar un părinte (mama, în primul, tatăl, în cel de-al doilea), încearcă să-l salveze de puşcărie cu orice preţ. În filmul nostru, dictatoriala mamă încearcă diverse manevre de falsificare a realităţii - pistă abandonată curând, căci de fapt subiectul nu se referă la corupţie, ci la o dramă de familie; în cel al lui Ric Roman Waugh, lucrurile stau tocmai invers: substanţa umană... citeşte
"Killing Time" - Film de personaje
01.03.2013 Un pitic intră într-o cameră, vede un alt pitic, mort, cu un baston alături, şi râde. Reconstituiţi povestea, punând numai întrebări cărora să li se răspundă cu "Da" sau "Nu". Limită de timp: 19 minute. Acest test de imaginaţie, deducţie şi perspicacitate circulă de cel puţin un sfert de veac - mie mi s-a făcut în 1979, când aşteptam plecarea în armată, în curtea centrului de recrutare (i-am dat de capăt în vreo treizeci şi cinci de minute). Folclorul urban spunea că provenea de la departamental psihologic al N.A.S.A. De-atunci, aşa cum se întâmplă cu subiectele care circulă din gură-n gură, exerciţiul a suferit diverse modificări - iar una dintre formele sale ulterioare se regăseşte în "Killing Time", prezentată de Asasinul 1 (Cristian Ioan Gut... citeşte Taguri: Killing Time