Vineri seară va avea loc la Cannes proiecția pentru presă a filmului german Toni Erdmann, semnat de Maren Ade - una dintre cele trei regizoare din competiția pentru Palme d'Or 2016. Ada Solomon, prin HiFilm, este coproducătoarea filmului. Aflată momentan în zona caucaziană pentru turnarea documentarului „Ouăle lui Tarzan”, regizat de Alexandru Solomon, producătoarea a răspuns întrebărilor Cinemagia despre producția Toni Erdmann. Filmul îl are pe Peter Simonischek în rolul unui tată care își aduce fiica (Sandra Huller) la București pentru a o învăța simțul umorului.
În primul rând, felicitări pentru selecția în competiția canneza! Ați crezut în acest proiect, și iată-l selectat. Ce v-a convins la scenariu și ce anume v-a atras să lucrați cu regizoarea Maren Ade?
Ada Solomon: Subiectul filmului, viața personală a acestor nomazi de lux care sunt tehnicienii de înaltă calificare care lucrează în filiale ale corporațiilor din alte țări decît țara lor natală e o temă care m-a preocupat mult. Am și propus unor cineaști români să dezvolte un scenariu pe acest subiect. N-am găsit pe nimeni să marșeze la asta, dar într-o bună zi, acum aproape 5 ani, un bun prieten, producător german, Jonas Dornbach mi-a povestit de ideea regizoarei Maren Ade. Am fost imediat de acord să lucrez cu ei la dezvoltarea proiectului. Știam filmele lui Maren și aveam încredere că va fi un proiect puternic și interesant.
Toni Erdmann este un film cu participare românească minoritară ca și finanțare. De ce s-a turnat și în România?
Ada Solomon: S-a filmat mai ales în România, nu „și în" România. respectiv aproximativ 85% din film se petrece și a fost turnat în România. Maren s-a documentat aici și a dorit să filmeze în România.
Pe lângă povestea relației tată-fiică filmul vorbește despre corporații și globalizate, jocuri de influență și alte asemenea.
Regizoarea/actorii au afinitate vizavi de România? E vreun loc sau peisaj din București recognoscibile? Ori Bucureștiul e în film un fundal oarecare pentru o capitală europeană anonimă?
Ada Solomon: Bucureștiul e super prezent cu specificitatea sa în film. Maren iubește acest oraș și cred că astăzi îi cunoaște o anumită față mai bine decât mulți bucureșteni.
Actori români de calibru precum Vlad Ivanov apar în roluri episodice. Ce importanță are personajul lui Ivanov în economia poveștii.
Ada Solomon: Personajul lui Vlad are o pondere importantă în poveste chiar dacă prezența lui pe ecran nu e foarte lungă. Între actori români prezenți în film cu roluri mai importante sunt: Ingrid Bisu, Victoria Cociaș, Alexandru Papadopol, Radu Binzaru - doar câteva nume.
Cu ce participație e implicată HiFilm Production în proiect (suma, logistică, locații etc, cuantum finanțare CNC)?
Ada Solomon: Filmul nu are, din păcate, finanțare de la CNC; proiectul nu a primit finanțare deși s-a clasat pe locul 2 la concurs, pentru că s-a considerat că filmul nu are suficiențe elemente românești pentru a se încadra în categoria de film cu participare românească. Din păcate, legislația românească nu lasă loc - încă! - unor asemenea proiecte care cheltuiesc în România sume importante și implică mulți tehnicieni și actori români.
Un sistem de tax incentive ar da o altă dimensiune prezenței producțiilor străine de anvergură în România și colaborărilor cineaștilor români la producții internaționale mari filmate în România. Este nevoie de o asemenea facilitate, prezența de altfel în majoritatea țărilor din jurul nostru și care, spre exemplu, a dinamizat industria cinematografică din Ungaria și Cehia - dau doar 2 exemple. O asemenea facilitate fiscală ar aduce sume importante care ar fi cheltuite în România și ar crește gradul de ocupare al tehnicienilor din cinematografie și ar crea noi locuri de muncă.
copyright foto deschidere - Mediafax
Părerea ta
Spune-ţi părerea