Ouă de Paşti în filme

Se apropie Sărbătorile de Paşti şi începem o serie de materiale în legătură cu această perioadă din an petrecută de obicei în familie. Astăzi, un subiect doar tangenţial: filmele doldora de... aşa-zisele Ouă de Paşti. În ceea ce priveşte mass-media, termenul denumeşte mesajele sau glumele de interior ascunse în jocuri, filme şi imagini, destinate să fie descoperite sau înţelese doar de adevăraţii fani. Această denumire provine dintr-un obicei răspândit în anumite ţări de pe glob, în care în dimineaţa duminicii de Paşti copiii trebuie să descopere în grădină sau în casă ouăle de ciocolată (sau alte cadouri) ascunse de părinţi.

Folosite de peste trei decenii în jocuri, ouăle de Paşti pot însemna accesul într-o zonă aparent neinteresantă, dar care ascunde noi aptitudini pentru personajele jocului, un efect sonor sau orice altă reacţie neaşteptată din partea software-ului. Adventure, jocul video lansat de Atari în 1979, considerat primul joc action-adventure, a fost considerat multă vreme pionerul ouălor de Paşti. Creatorul jocului, Warren Robinett, a ascuns un punct invizibil într-un perete dintr-unul din niveluri, iar manipularea într-un anumit fel a acestuia scoate la iveală mesajul "creat de Warren Robinett". De atunci, ouăle de Paşti au devenit aproape o regulă în jocuri, adesea ascunzând niveluri întregi.

Unul din promotorii ouălor de Paşti în filme a fost chiar Alfred Hitchcock. Acesta obişnuia să-şi ascundă silueta inconfundabilă în mai toate producţiile sale. Uneori prezenţa sa era aproape imposibil de observat, o umbră pe un perete din afara centrului de interes al ecranului sau, favorita noastră, un contor al unui bărbat gras într-o reclamă pentru produse de slăbit din ziar. Descoperirea momentului exact al apariţiei lui Hitchcock îi pasiona atât de mult pe spectatori, încât regizorul a început curând să se afişeze la începutul filmelor sale, pentru ca spectatorii să găsească repede "oul de Paşti" şi să fie apoi atenţi la intriga filmului.

În Tron, primul film care a folosit pe scară largă imaginile create pe calculator, se poate vedea la un moment dat forma capului lui Mickey Mouse în realitatea virtuală în care se afundă personajul interpretat de Jeff Bridges. Bineînţeles, producătoarea SF-ului ce a obţinut ulterior statut de film-cult este compania Walt Disney, prin urmare prezenţa lui Mickey nu este deloc surprinzătoare.

Foarte cunoscuţi pentru folosire ouălor de Paşti sunt cei de la Pixar, care ascund, la fiecare nouă producţie lansată, detalii despre o producţie aflată în pregătire. L-ai văzut pe Mr. Incredible pe coperta cărţii de benzi desenate citite de un puşti din cabinetul stomatologic din În căutarea lui Nemo, iar pe micul Nemo l-ai văzut pentru prima oară în Compania monştrilor, sub forma unei mici jucării întinse de Boo lui Sulley. Doc Hudson din Cars îşi face apariţia în The Incredibles, câinele Dug din Up apare de fapt în Ratatouille, iar răul Lotso din Toy Story 3 e de văzut prima oară în Up. Şi aşa mai departe...

Obiceiul de la Pixar de a da indicii despre următoarea producţie a iscat o adevărată controversă în ceea ce priveşte Brave, animaţia aşteptată pe ecrane în cursul acestei veri. Cum povestea Meridei are loc în Evul Mediu, toată lumea se întreabă cum ce soluţie au găsit animatorii Pixar pentru a integra un personaj din viitoarea lor animaţie, care are toate şansele să se petreacă în prezent...

Uneori ouăle de Paşti îşi fac apariţia chiar din posterul unui film. Este cazul lui Cloverfield, care pentru aproape un an întreg a fost una dintre cele mai misterioase producţii aflate în pregătire la Hollywood. Îţi vine să crezi că imaginea stilizată a monstrului este ascunsă în poster? Găseşte o versiune de mare rezoluţie a posterului şi uită-te cu atenţie în fumul de deasupra clădirilor din partea dreaptă, unde vei vedea "faţa" monstrului, tăiată pe jumătate.

Un ou de Paşti foarte interesant se ascunde şi în The Thing, clasicul horror al lui John Carpenter: la începutul filmului, în tabăra protagoniştilor ajunge un norvegian urmărind un câine. Cei care nu ştiu norvegiană nu înţeleg, dar norvegianul strigă: "plecaţi de aici! nu este un câine! doar imită un câine! nu e adevărat! plecaţi, tâmpiţilor!" Este întreg subiectul horror-ului, până la urmă...

Ce ouă de Paşti mai ştii?