Afişele poloneze merită un spaţiu de sine stătător în seria dedicată de publicaţia noastră posterelor sui generis de film. Arta realizării posterelor este atât de ancorată în peisajul artistic al ţării, încât se poate vorbi de o adevărată şcoală poloneză. Această expresie denumeşte de fapt o mişcare artistică ce a luat fiinţă după cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1946, Polonia a fost integrată aşa-numitului bloc socialist, prin urmare - între 1946 şi 1955 - viaţa artistică poloneză traversează o perioadă dificilă, în care ideologia dominantă tinde să exerciteze un control asupra creaţiei artistice de orice fel, sub dogma "realismului socialist". În acest context, se dezvoltă un limbaj iconic, în care metafora şi alte figuri ale retoricii se aplică imaginii tipărite, se definitivează şi dezvoltă, pentru a crea un univers de semne care încearcă să reziste cenzurii.
În mod paradoxal, acest lucru a avut efecte negative. Industria poloneză de film a fost naţionalizată în 1945. Centralizarea mijloacelor de producţie şi distribuţie a filmelor a oprit complet publicarea de material promoţional pentru filmele venite din afară. Însă, afişul de cinema devine din 1946 un laborator de cercetări experimentale. Artiştii au răspuns cererii politice de no printr-o libertate a experimentului radicală, dincolo de toate constrângerile comerciale şi artistice, lăsând imaginea să se exprime. Căderea Uniunii Sovietice şi - prin ricoşeu - a Blocului de Est nu a influenţat această fierbere creativă. Artiştii de acum continuă tradiţia de atunci, spre bucuria colecţionarilor şi a publicului de film.
Părerea ta
Spune-ţi părerea