Câte o oră cu Angelina Jolie, Sophie Marceau, Monica Bellucci, Penélope Cruz, Charlotte Gainsbourg

Eu nu am avut şansa de a sta o oră întreagă cu niciuna dintre actriţele mai sus menţionate. De fiecare dată a trebuit să le "împart" cu alţi minimum trei jurnalişti, cu ocazia interviurilor realizate la festivalurile de film. De fiecare dată însă, întâlnirile au fost speciale. Dacă Angelina Jolie şi Monica Bellucci sunt nişte prezenţe care îţi taie răsuflarea (culmea - deşi amândouă superbe - fiecare în cu totul alt mod), la Sophie Marceau te dezarmează disconfortul pe care-l resimte în faţa aparatelor de fotografiat sau a camerelor video. Penelope Cruz este fascinantă doar pe marele ecran. În carne şi oase, nu mai este la fel de electrizantă. Iar cu Charlotte Gainsbourg te simţi pur şi simplu bine. Emană foarte mult calm şi echilibru.

Voi descrie cum au fost întâlnirile mele cu actriţele mai sus menţionate, apoi e rândul tău să spui cum ar arăta o întâlnire de-a ta de-o oră cu ele: ce întrebări le-ai pune, ce le-ai oferi, cum crezi că te-ai simţi şi ce reacţii bănuieşti că vei avea. Nu uita că luna aceasta Cel mai bun comentariu al zilei este premiat!

Cu Angelina Jolie am vorbit câteva momente în timp ce luam un autograf de la ea, la Cannes, cu ocazia includerii în competiţia pentru Palme d'Or a filmului Changeling.
Este o prezenţă radioasă. Emană foarte multă bunătate şi fragilitate. Are o voce foarte caldă, vorbeşte calm, zâmbeşte tuturor. Te priveşte înainte să dea autograful, de parcă fiecare gest, până şi acesta, are o importanţă aparte.

Pe Monica Bellucci nu te mai saturi să o priveşi. O frumuseţe mai carnală decât Jolie, mai senzuală. Modul în care priveşte, în care vorbeşte - imposibil să nu te atragă. Interviul acordat la Cannes în 2008 îl puteţi viziona aici.


Întâlnirea cu Sophie Marceau e dintre cele care îţi rămân în minte pentru că persoana te ia prin surprindere. Nu-i plac aparatele de fotografiat, cu atât mai puţin camerele video. Este o persoană pudică, îşi întoarce faţa dacă vrei s-o imortalizezi. Pare mereu pe fugă, neliniştită, este greu să-i surprinzi ochii. Vorbind cu ea, cele 15 minute câte au fost alocate interviului, am descoperit, totuşi, o femeie sigură  pe ea, care - când îţi citează din Pirandello, când vorbeşte despre HD şi efecte speciale. Iată aici interviul cu fosta fată Bond.

Charlotte Gainsbourg, cea care la 13 ani cânta în duet cu tatăl ei "Lemon incest", iar peste câţiva ani făcea The Cement Garden (1993), un film în care se celebrează incestul, nu s-a ferit de nuditatea frontală în Antichrist (Lars Von Trier), filmul pentru care anul acesta a luat premiu de interpretare la Cannes.
Mai frumoasă în realitate decât pe marele ecran, actriţa în vârstă de 38 de ani arată ca o adolescentă, cu tricoul ei absolut comun şi jeans gri, afişând un calm interior. Este împăcarea cu sine? Sau e vorba de un control al emoţiilor pentru a nu-şi autoprovoca o stare tensionantă, după atacul cerebral pe care l-a avut în urmă cu câţiva ani?
În discuţia avută la Cannes cu  Charlotte Gainsbourg, actriţa şi-a mărturisit frica de moarte şi a vorbit despre rolul controversat pe care l-a făcut, despre vină şi cei doi copii ai ei cu regizorul Yvan Attal.

Penélope Cruz dă absent autografe, şi e mai frumoasă pe marele ecran decât în realitate. Deloc efervescentă - cum o percepusem prin prisma rolurilor sale, mi s-a părut o personalitate sub toate personajele pe care le-a făcut. Cruz e o apariţie pe care o remarci, dar care te lasă - totuşi - rece.

Cum ar arăta întâlnirile voastre cu aceste actriţe?