În căutarea tatălui fantomă

După ce a interpretat nemţi, francezi sau terorişti est-europeni în blockbustere precum Hart's War, Piraţii din Caraibe 3 sau The Peacemaker, Marcel Iureş foloseşte limba lui Shakespeare pentru a intrepreta un american, profesor la Stanford, venit în România să-şi descopere rădăcini familiale. Aventura americano-românească a lui Iureş se cheamă Tatăl fantomă şi-i aparţine unui debutant într-ale cinematografiei: Lucian Georgescu, cunoscut (cel puţin până acum) mai degrabă în domeniul publicităţii.

Prezentat drept un road-movie, Tatăl-fantomă îl aduce în România şi pe Barry Gifford, romancier şi scenarist cunoscut şi pentru că a realizat scenariul unuia dintre cele mai controversate titluri ale lui David Lynch, Lost Highway. Pus pe improvizaţie, Gifford a sosit la Bucureşti pentru a-l juca, într-o aripă a spitalului Ana Aslan folosită şi în alte filme precum Îngerul necesar sau Dragoste pierdută, pe decanul care-i prevesteşte protagonistului fel de fel întâlniri bizare pe meleagurile româneşti. Invitat de Lucian Georgescu pe platoul de filmare, redactorul Cinemagia a avut ocazia să vadă echipa la lucru şi să schimbe câteva vorbe cu Marcel Iureş şi Barry Gifford.

După ce vezi filmarea câtorva secvenţe, dintre care una de zece minute cu protagonistul Marcel Iureş scotocind printre hârtiile unchiului său, hârtii ce-l vor convinge să-şi ia o pauză de un an pentru a se aventura pe meleagurile străbunilor, este greu să spui cum va fi filmul. Sau să-ţi dai seama măcar la ce să te aştepţi de la el. Lucian Georgescu admite că în peisajul cinematografic românesc, dominat de realism (regizorul a evitat folosirea termenului "minimalism") Tatăl fantomă va fi o prezenţă surprinzătoare. O dovadă este şi secvenţa prevestirii, declamată de un Barry Gifford cu faţa reflectată într-un glob de cristal, prevestire ce cuprinde referiri şi la niscaiva vampiroaice lesbiene (oare Gifford n-a auzit de filmul Lesbian Vampire Killers?) pe care protagonistul le-ar putea întâlni pe pământ românesc. Vălătucii de fum împrăştiaţi prin biroul decanului şi globul de cristal adâncesc atmosfera sumbră, fantomatică, a unor secvenţe care dau, probabil, un stil păstrat de-a lungul întregului film.

În Tatăl fantomă, Marcel Iureş este Simon Botto, un profesor universitar cu viaţa la răscruce, care descoperă în documentele moştenite de la unchiul său referiri la posibile origini est-europene ale familiei. După ce-şi cere un an de concediu de la universitate, Botto porneşte spre România pentru a începe aici o adevărată aventură presărată cu întâlniri bizare şi întâmplări ieşite din comun, dar revelatoare atât în ceea ce priveşte trecutul (şi, de ce nu, viitorul) protagonistului, dar şi această lume veche, tradiţionalistă, dar plină de energie.

Bugetul filmului este unul mare pentru România, dar mic pentru ambiţiile acestui road-movie cu filmări în Bucovina, Budapesta, Bucureşti, Brăila şi posibil Viena. Estimarea lui Lucian Georgescu se ridică la peste un milion de euro, iar perioada de filmări a fost şi ea lungă şi presărată cu pauze. Cele câteva zile de filmări de la Ana Aslan ar putea fi urmate în iunie sau iulie de alte zile de filmare la Viena, spune regizorul, care nu ştie când îşi va lansa filmul pe marile ecrane. Cum publicul din România are nevoie de cârligul unor premii internaţionale pentru a intra în cinematograf la filmele autohtone, Tatăl fantomă ar putea călători pe la festivaluri din lumea întreagă înainte de a putea fi vizionat de români, cel mai probabil în cursul lui 2010.

Cel mai interesant la acest proiect special este originea. Barry Gifford povesteşte cum istoria personală se identifică, cel puţin la nivel grosier, cu istoria lui Simon. După cercetări la Viena în căutarea rădăcinilor familiei sale, Gifford a profitat de invitaţia festivalului Transilvania în 2003 pentru a săpa şi pe teritoriul României. La TIFF i-a întâlnit pe Georgescu, dar şi pe Iureş, alături de regizor începând şi o călătorie cu maşina spre Suceava, unde a descoperit o bătrânică, Tanya, deţinătoarea unei adevărate arhive despre istoria familiilor evreieşti de pe teritoriul României. Aceasta i-a îndrumat spre Siret, unde Gifford descoperă ca prin minune o sinagogă gata să se dărâme pe al cărei perete trona numele bunicului său, Solomon Stein. Aventura românească a romancierului s-a transformat într-o nuvelă intitulată, la sugestia scriitorului Andrei Codrescu, Almost Oriental (Aproape oriental), dar Lucian Georgescu a preferat titlul unui roman anterior al lui Gifford, Tatăl fantomă, ca mult mai potrivit pentru a descrie încercarea de împăcare cu străbunii absenţi a personajului principal.

Foto: Barry Gifford, Lucian Georgescu, Marcel Iureş