Printre regizorii proiectului Hot Shorts, care lansează pe ecran un calup de trei scurtmetraje multi-premiate la festivalurile de film din ţară şi din străinătate, se numără şi Cristina Jacob. Ea îţi povesteşte în interviul de mai jos cum a ajuns să facă scurtmetrajul ei În film la Naşu', o comedie despre trei tineri nevoiţi să se confrunte cu excesul de zel şi lipsa de scrupule a unor vameşi de la graniţa dintre România şi Republica Moldova.
Care este ideea de la care ai pornit în realizarea acestui scenariu/film?
S-a întâmplat ca un actor, asistent la universitatea unde studiez, să-mi povestească într-o zi o întâmplare absurdă şi amuzantă prin care a trecut cu ceva timp în urmă, în vama moldovenească. De la respectiva poveste reală a pornit şi ideea mea de a scrie un scenariu bazat pe birocraţia celor două vămi şi modul în care cei aflaţi la putere, "naşii vămilor", îşi speculează poziţia la maximum.
Care este tema principală a filmului?
Temele principale ale filmului sunt birocraţia vamală şi abuzul de putere al funcţionarului universal. În film la naşu” relatează povestea a trei tineri nevoiţi să se confrunte cu excesul de zel şi lipsă de scrupule a unor vameşi de la graniţa dintre România şi Republica Moldova. O călătorie ce ar trebui să fie o simplă rutină se transformă într-o comedie absurdă, în care dinamica dintre interogările vameşilor şi exasperarea crescândă a celor trei duc totul spre un final hilar, cu o întorsătură neaşteptată şi unică.
Care este mesajul filmului?
Mesajul pe care am încercat să-l transmit este acela că ar trebui cu toţii să fim mai umani, indiferent de poziţia pe care o avem şi oamenii cu care ne confruntăm. Făcând chiar şi haz de necaz...
Există vreun element definitoriu în ceea ce priveşte stilul regizoral: procedee de compoziţie sau tehnice speciale?
Este un film destul de colorat şi decupat, cu un ritm alert, având o imagine nu foarte complicată, însă cred eu, extrem de bine realizată şi compusă. Referitor tot la imagine, întâlnim şi câteva cadre mai „ciudate" ca de exemplu cel în care Iulia trebuie să privească într-o pungă de plastic iar camera filmează din interiorul pungii acţiunea ei. Acesta este unul dintre multiplele exemple definitorii pentru stilul pe care îl încerc şi care mă reprezintă ca regizor.
Ce anume te-a motivat să faci acest film?
A fost o provocare să fac o comedie, proiectele mele anterioare vizând drama şi documentarul, însă consider că trebuie să parcurg toate etapele pentru a mă putea dezvolta ca regizor. Comedia nu este un gen uşor, dar tocmai această provocare a fost motivaţia mea cea mai puternică.
Părerea ta
Spune-ţi părerea