Articole Harry Potter and the Half-Blood Prince

ÎNTUNERIC ȘI LUMINĂ


“Harry Potter și Prințul Semipur” nu este doar un nou capitol din viața lui Harry, sau a prietenilor și inamicilor săi, ci este o povestire în care se împletesc umorul cu situațiile dureroase, romantismul cu iertarea, trecutul și viitorul, așa cum nu s-a mai întâmplat niciodată până acum. Iar după revenirea Lordului Cap de Mort, alegerea între bine și rău a devenit mai complicată ca niciodată.

Heyman explică, “Una dintre temele centrale ale cărților cu Harry Potter este aceea că alegerile pe care le facem sunt cele care ne definesc cel mai bine în viață. Acesta rămâne un leitmotiv al filmelor cu Harry Potter, pe care îl vom explora și aici. Fiecare dintre cărți, ca de altfel și filmele realizate după ele, povestește câte un an din viața lui Harry, iar cel de-al șaselea episod nu face excepție de la asta. În ultima serie l-am văzut pe Harry la o vârstă dificilă—bântuit de vise și întrebări chinuitoare, sau de mici demoni personali. Acum a mai avansat un an, iar acest lucru îi aduce alte probleme și responsabilități.”

“Mie mi s-a părut întotdeauna că filmele vorbesc despre pierderea inocenței,” spune Daniel Radcliffe, actorul care interpretează rolul principal, care nu mai poate fi denumit acum “magicianul copil”. “Când Harry a venit pe lume, totul era minunat, strălucitor și pur. Dar pe măsură ce timpul a trecut, totul pare să se fi dezintegrat, iar el își dă seama că lumea magicienilor are de înfruntat tot atât de multe provocări, dacă nu chiar mai multe decât lumea în care a crescut.”

Totuși, unele dintre aceste provocări sunt comune tuturor adolescenților, atât din lumea “vrăjitorilor” cât și din lumea “Încuiaților”. Producătorul David Barron recunoaște că nicio vrăjitorie nu te poate scăpa de pericolele adolescenței, observând că, “Dragostea nu e un lucru ușor la nicio vârstă, dar în adolescență lucrurile par să fie mai complicate ca oricând. Cred că Jo (J.K. Rowling) a surprins aceste probleme cu măiestrie în cartea sa, iar remarcabilul nostru regizor, David Yates, împreună cu talentata noastră distribuție au reușit să le transpună pe ecran cu multă sensibilitate și umor.”

“Fiecare an în plus aduce pentru Harry, Ron și Hermione, alte provocări, iar, pe măsură ce trece timpul, ei devin tot mai complecși,” afirmă Yates: “Mi-a făcut plăcere să aprofundez aceste noi aspecte caracteriale împreună cu Dan, Rupert (Grint) și Emma (Watson). Ei sunt pasionați de explorarea rolurilor lor pentru că vor ca ele să se dezvolte de-a lungul povestirii, sub ochii publicului.”

La începutul acțiunii din “Harry Potter și Prințul Semipur”, Yates observă că, “Avem de a face cu o perioadă foarte tensionată în lumea magicienilor din cauza revenirii Lordului Cap de Mort, care acum a ieșit din ascunzătoare.”

Stimulați de reîntoarcerea Lordului Întunericului, Devoratorii Morții atacă acum la drumul mare și după bunul plac, iar lumea Încuiaților nu poate să nu fie afectată de regimul de teroare impus de ei. În timp ce nori negri se adună deasupra Londrei, oamenii se uită spre cer simțind prevestirea unui pericol necunoscut. Deodată, trei Devoratori ai Morții apar din nori coborând în zbor spre oraș, lăsând în urma lor numai distrugeri. Invizibil pentru ochiul obișnuit, vârtejul stârnit de ei în preajma podului Millennium Bridge face ca acesta să se clatine și apoi să se prăbușească, în timp ce trecătorii fug disperați să-și salveze viața.

Heyman relatează: “Anarhia pe care o instaurează discipolii lui Cap de Mort și care a început să submineze lumea magicienilor, a început acum să se facă simțită și în lumea oamenilor obișnuiți, așa-numita Lume a Încuiaților.”

Îl găsim pe Harry Potter într-o cafenea dintr-o gară, urmărind cu un ochi articolul din ziarul Profetul Zilei despre prăbușirea nefirească a podului și cu celălalt pe frumoasa chelneriță, care n-are nevoie de insistențe prea multe pentru a-i spune ora la care urmează să iasă din tură. Dar, înainte ca Harry să poată da curs unei întâlniri cu fata, Profesorul Dumbledore apare pe peronul gării și pur și simplu îl răpește pentru a-i da o misiune misterioasă.

Barron notează: “Harry nu are nicio idee încotro merg și ce vrea Dumbledore de la el când vor ajunge la destinație. Dar știe că atunci când Dumbledore îl roagă ceva, trebuie să fie ceva foarte important; de aceea Harry nu pune întrebări ci se lasă dus de val.”

Heyman explică: “Ceea ce vedem în film este pregătirea pe care Dumbledore i-o face lui Harry pentru a primi mantia de vrăjitor. Așa cum s-a mai întâmplat anterior, el este din nou o figură paternă pentru Harry, dar Harry nu mai este copilul de la începutul întregii povești. Acum este un tânăr, iar Dumbledore trebuie să-l trateze, mai mult sau mai puțin, pe picior de egalitate. Totuși, Dumbledore îl ghidează încă pe Harry pregătindu-l pentru viitor—un viitor care prevestește o inevitabilă confruntare cu Cap de Mort.”

Sosind în satul Budleigh Babberton, Dumbledore îl duce pe Harry la casa unei familii de Încuiați, care fusese răvășită. Deși casa pare nelocuită, Dumbledore descoperă în scurt timp că acolo, ascuns printre lucrurile în dezordine, trăiește un vagabond: este vorba de Horace Slughorn. Pe vremuri un renumit profesor de poțiuni la Hogwarts, Horace se retrăsese cu ani în urmă, menținând încă amintirea unora dintre cei mai buni elevi ai săi, printre care un anume Tom Riddle, care dovedise un interes special pentru Magia neagră.

Când s-a crezut că Lordul Cap de Mort a murit, amintirile despre băiețelul care fusese odată nu păreau a mai avea importanță. Acum însă, când Cap de Mort se dovedește a fi în viață, povestea transformării lui Tom Riddle în Lordul Întunericului ar putea să descifreze misterele puterii sale distructive. Iar Dumbledore este sigur de faptul că Horace Slughorn își amintește prea bine de Tom Riddle, care fusese elevul său eminent.

Actorul veteran Jim Broadbent, care-l interpretează pe Horace Slughorn, își caracterizează rolul ca fiind un “personaj fascinant și complex. El este pasionat de munca sa și extrem de competent în domeniul poțiunilor magice. Este un as, dar în același timp are și o sumedenie de defecte. În trecutul lui există un secret care atârnă greu. El s-a străduit tot timpul ca secretul să nu iasă la iveală …iar acum a venit timpul ca Harry Potter să intre în scenă. Harry este momeala care-l va scoate pe Slughorn din ascunzătoare, convingându-l să revină la Hogwarts.”

Lăudându-se cu gloria celor mai prodigioși elevi ai săi, Slughorn păstrează pozele acestora pe un raft, unde îi poate arăta cu mândrie. Iar Dumbledore nu se îndoiește de faptul că faimosul Harry Potter— alesul aleșilor—este ceea ce se numește “bijuteria coroanei” acestei colecții.

Totuși, Slughorn încearcă să nu se arate prea nerăbdător: “El insistă mai întâi să i se dea un birou mai mare și un spor la salariu,” intervine Broadbent.

Yates e de acord. “Jim e o folie. El are o abilitate imensă de a crea umorul și patosul așa încât eram convins că va contribui enorm la filmul nostru. Slughorn este un personaj extrem de colorat, iar Jim nu s-a temut să-și asume toate riscurile și să încerce lucruri care sunt foarte ezoterice, dar care mai au încă o ancoră în realitate. Pe lângă astea, Slughorn mai este și snob; pe el nu-l interesează să vorbească decât cu persoanele importante aflate la fața locului, ignorându-le complet pe celelalte. M-am gândit că lui Jim o să-i placă lucrul ăsta și într-adevăr s-a distrat copios.”


VRĂJIȚI, NĂUCIȚI ȘI UIMIȚI LA CULME


La începerea noului an școlar la Hogwarts, Dumbledore le prezintă studenților aflați în sala mare pe profesorul de poțiuni magice, Horace Slughorn. De asemenea, el le mai spune tinerilor că Severus Plesneală își va asuma rolul, o ambiție mai veche a sa, de a-i învăța mijloacele de apărare împotriva Magiei Negre.

Studenții au mai fost întâmpinați și cu măsuri de securitate sporite, despre care Dumbledore spune că sunt menite să protejeze elevii și școala de amenințarea tot mai gravă a Devoratorilor Morții. Oricum, tinerii magicieni sunt pe cale să descopere că nu există nicio formulă magică care să-i ajute să navigheze prin perioada adolescenței, printre poveștile de dragoste, gelozie, infatuare, iubire neîmpărtășită, sau rivalități sentimentale, care-i aseamănă cu orice Încuiat, care este, sau a fost odată adolescent.

David Barron exemplifică: “Aflăm pentru prima oară că Harry s-a îndrăgostit de Ginny Weasley, care se întâlnește însă cu Dean Thomas, spre îngrijorarea fratelui ei Ron, care la rândul lui e îndrăgostit până peste cap de Lavender Brown, ceea ce o face pe Hermione, care îl iubește în secret pe Ron, extrem de geloasă, și care la rândul ei, își dă întâlniri cu Cormac McLaggen, deși nu-l poate suferi, pentru a-l face gelos pe Ron… Iată cum arată o viață normală pentru un adolescent,” spune el deschis.

În “Harry Potter și Ordinul Phoenix,” Harry a sărutat pentru prima dată o fată, pe Cho Chang. În filmul nostru, îl vedem începând o relație cu o veche prietenă, pe măsură ce descoperă că “surioara” lui Ron, Ginny, a devenit între timp o tânără frumoasă. Bonnie Wright, care a crescut jucând rolul lui Ginny, spune că personajul ei era atras de mult de Harry. “Când era mică, Ginny îl plăcea pe prietenul fratelui ei, dar nu s-a gândit niciodată că lucrurile vor căpăta o turnură serioasă pentru că el era cel mai bun prieten al fratelui ei mai mare. Peste ani, ei au dezvoltat totuși o punte de legătură; ea înțelege responsabilitatea pe care o are Harry față de lumea magicienilor și faptul că este considerat ‘Alesul.’ Dar ceea ce nu înțelege ea este faptul că și el a început s-o placă, la rândul lui. Asta reprezintă o surpriză pentru ea, dar cred că și pentru el,” surâde ea.

În calea poveștii de dragoste ce înmugurește între Harry și Ginny se află însă prietenul actual al lui Ginny, Dean Thomas (Alfred Enoch). Ron nu-l privește cu ochi buni pe Dean și de aceea își protejează permanent sora, iar Harry n-ar dori ca atitudinea lui Ron să se întoarcă împotriva lui. Radcliffe explică, “Harry începe să se îndrăgostească cu adevărat de Ginny, dar fratele ei este cel mai bun prieten al său și el nu vrea să piardă această prietenie. În același timp, el simte o dorință nestăvilită s-o sărute pe Ginny, iar asta presupune o mare dilemă. Cred că aceste secvențe sunt distractive și foarte duioase.”

Fratele lui Ginny însă este încurcat în propriul lui triunghi al dragostei. Ron Weasley se îndrăgostește oficial pentru prima dată, dar spectatorii au simțit că Ron și Hermione împărtășesc aceleași sentimente unul față de altul, deși ei nu le-au recunoscut niciodată. Frumușica Lavender Brown nu face însă niciun secret din afecțiunea ei pentru Ron și nu pierde nicio ocazie să-și exprime sentimentele.

“Ron își găsește prima prietenă în acest film,” spune Rupert Grint. “La început el se simte ca un bărbat adevărat. Dar după o vreme, Lavender i se pare cam posesivă, ceea ce începe să-l sperie. Ea îl strigă ‘Won-Won’ și îi face cadou bijuterii, iar Ron nu știe ce atitudine să ia. Toate astea îl cam stresează.”

Pentru rolul cochetei Lavender Brown, realizatorii filmului au ales-o pe începătoarea Jessie Cave, care-și descrie personajul în felul următor: “ E efervescentă și sexoasă, ceea ce dă un sentiment liberator. Atacurile ei asupra lui Ron, pe care-l sărută și-l sufocă cu îmbrățișările, nu-i prea conving însă pe ceilalți. E o atitudine curajoasă; nu sunt multe fetele care ar avea curaj să se poarte în acest fel, dar ea se comportă așa pentru a obține ceea ce vrea, și de multe ori reușește. Totuși mie mi se pare că ea ascunde o mulțime de îndoieli și ezitări. Cu siguranță că personajul are niște dedesubturi, ceea ce-l face mai palpitant.”

Cea care nu gustă deloc avansurile și afecțiunea lui Lavender la adresa lui Ron este Hermione, care-l așteaptă demult pe Ron, deși el nu pare să observe. Yates recunoaște, “Ei nu par a fi un cuplu potrivit în multe privințe, pentru că ea e inteligentă, organizată și serioasă, în timp ce el nu are niciuna dintre aceste calități. Dar mai e ceva acolo care-i face să se simtă atrași unul de altul.”

Hermione nu și-a manifestat sentimentele, iar acum este îndurerată—de teamă că și-a ratat șansa, și mai rău, în fața unei fete care nu merită și pe care n-o poate suferi.

“Hermione o urăște la maxim pe Lavender,” spune Watson senin. “Faptul că ea a reușit să-l atragă pe Ron este un motiv destul de serios, dar eu cred că Hermione o urăște pe Lavender și pentru faptul că este exact reversul ei. Ea o vede pe Lavender ca pe o hlizită fără minte, care nu caută decât atenția băieților, iar Hermione urăște asta. Hermione este puternică și isteață, trăsături care-i intimidează pe băieți. Nu cred că știe să se machieze sau să-și aranjeze părul, ceea ce o pune în imposibilitatea de a concura cu fete ca Lavender.”

Însă nici Lavender și nici Hermione nu au avut în vedere cutia cu bomboane de ciocolată îmbibate cu poțiunea dragostei, care s-au combinat cu apetitul insațiabil al lui Ron pentru dragoste. “Ele așteaptă acolo ca niște fructe coapte, iar lui Ron îi place să le culeagă,” spune ironic Grint.


UN NOU ALES


Unul dintre studenți nu are însă timp pentru distracții sau jocul dragostei. Draco Reacredință a fost selectat de Lord Cap de Mort pentru a duce la bun sfârșit o misiune de mare importanță. Este o sarcină care-i depășește experiența, dar Draco o acceptă cu plăcere pentru că-i va aduce recunoașterea pe care și-o dorește…și care, crede el, îl va situa la nivelul legendarului său rival: Harry Potter.

Reluând rolul lui Draco Reacredință, Tom Felton afirmă, “El l-a invidiat dintotdeauna pe Harry pentru statutul său de “ales”, în lumea magicienilor. Acum Draco are ocazia să devină el cel ales, iar asta îi dă o mare satisfacție la început. Cred că aceasta reprezintă un fel de maturizare a sa, pentru că tatăl lui a fost aruncat în închisoarea Azkaban, iar el se simte obligat să spele numele familiei. El vrea să-i dovedească lui Cap de Mort că este potrivit pentru această misiune și – mai important—să-l facă mândru pe tatăl său.”

Totuși, misiunea lui Draco este atât de grea și riscantă, încât mama sa, Narcissa Reacredință, riscă să-l mânie pe Lordul Întunericului ducându-se acasă la Severus Plesneală pentru a-l ruga să-i ajute fiul. Narcissa este însoțită de sora ei, malefica Devoratoare a Morții, Bellatrix Lestrange. Bellatrix insistă s-o convingă pe sora ei că este o onoare faptul că Draco a fost ales de către Lordul Întunericului pentru ducerea la bun sfârșit a planurilor sale, și că ea nu se prea încrede în puterile lui Plesneală. Atunci când acesta îi promite Narcissei că-l va ajuta pe fiul ei, Bellatrix îl pune la încercare forțându-l să depună Jurământul de neîncălcat.

Helena Bonham Carter, care reia rolul lui Bellatrix Lestrange, observă, “Cred că Bellatrix îl disprețuiește pe Plesneală și pe alții, pentru că ea e singura care și-a dovedit fidelitatea față de Lordul Întunericului. Ea se consideră favorita lui Cap de Mort pentru că s-a dus la Azkaban și a fost de partea lui pe toată perioada dispariției sale, în timp ce Plesneală nu este decât un laș și un oportunist.”

Bucurându-se acum de libertate și impulsionată de reîntoarcerea lui Cap de Mort, Bellatrix hălăduiește prin lumea magică și prin lumea Încuiaților, provocând moarte și distrugeri. Terorizând lumile cu ajutorul sălbaticului vârcolac Fenrir Greyback (Dave Legeno) și al unor Devoratori ai Morții, ea a transformat îndrăgita alee a magicienilor, Aleea Diagon, în ruine. Dar cea mai mare plăcere o resimte când ținta ei este Harry Potter—incitându-l cu faptul că i-a ucis nașul, pe Sirius Black—și pe prietenii săi cei mai apropiați, în special cei aparținând familiei Weasley.

“Draco a dorit întotdeauna să se afle în centrul atenției,” afirmă Yates. “El vrea să fie “alesul”, cel despre care vorbește toată lumea; el se gândește că îndeplinirea misiunii încredințate de Cap de Mort îl va ajuta să obțină în sfârșit gloria. Dar presiunea asupra lui va crește, iar spectatorii îl vor vedea cum începe să cedeze și să se dezintegreze…a fost o evoluție interesantă atât pentru Tom, care a interpretat-o cât și pentru mine, care am regizat-o.”

“Pe măsură ce trece timpul, îl vedem cum începe să-și dea arama pe față,” spune Heyman. “El nu are decât 16 sau 17 ani, dar este pus să facă lucruri despre care știe foarte bine că sunt rele. Îi stau oare în fire aceste lucruri? Probabil că ni s-a sugerat că lucrurile stau așa. Este oare acesta adevărul? Nu sunt prea sigur. Draco Reacredință a fost întotdeauna exponentul răului…un pic nebun. Începem să vedem acum că în spatele acestei spoieli și aroganțe se ascunde o persoană fragilă, vulnerabilă, ceea ce este valabil pentru toate persoanele violente. Era important ca David Yates să exploreze complexitatea fiecărui personaj, bun sau rău, iar el și Tom au făcut o treabă extraordinară dezvăluind latura profund umană a lui Reacredință în această evoluție.”

Comportamentul lui Reacredință îi stârnește suspiciuni lui Harry Potter, care este din ce în ce mai convins că opozantul său a devenit un Devorator al Morții, în ciuda îndoielilor exprimate de Ron și Hermione. Când Harry îl încolțește pe Reacredință, începe prima lor luptă la propriu. Deși Harry și Draco nu s-au înțeles niciodată, “reacțiile noastre au fost mai mult vocale, dar nu s-a ajuns la violență cu adevărat,” recunoaște Felton. “De data asta însă, totul devine mai serios, ca să spun doar atât.”

Cei doi aruncă vrăji unul asupra celuilalt până când Harry îi trimite adversarului o lovitură zdrobitoare odată cu o vrajă extrem de puternică, cu efecte aproape letale…o vrajă pe care a învățat-o de la Prințul Semipur.


AMINTIRI ÎNDEPĂRTATE


Harry nu știa de fapt cine este Prințul Semipur. Tot ceea ce știa despre el era faptul că deținuse anterior o veche carte de vrăji, pe care Harry a moștenit-o când s-a înscris la orele de poțiuni ale profesorului Slughorn. Yates explică, “Cartea spune că este “proprietatea Prințului Semipur’, dar nu dezvăluie niciun nume sau alte date despre acest prinț, astfel încât identitatea lui rămâne o enigmă. Indiferent cine era, prințul pare a fi fost o persoană inteligentă, capabilă să preia unele rețete tradiționale de poțiuni sau vrăji și să le îmbunătățească simțitor. Era cu siguranță un vizionar, dar aparținea lumii întunecate a vrăjilor. Vrăjile pe care le inventase el l-au condus pe Harry într-un tărâm grav.”

Notițele Prințului Semipur, scrise pe marginea manualului de poțiuni, Pregătirea Avansată a Poțiunilor, l-au ajutat pe Harry să devină un adevărat star in clasa lui Slughorn, lucru care se potrivea de minune cu planurile lui Dumbledore. El știa că profesorul poțiunilor va încerca să-l “racoleze” pe Harry, așa că îi spune lui Harry să marșeze. Michael Gambon detaliază, “Dumbledore știe că Slughorn ascunde informații importante despre tânărul Tom Riddle, dar are nevoie de Harry pentru a-l determina să le dezvăluie.”

Dumbledore consideră că elementul esențial care va reuși să învingă platoșa defensivă a Lordului Cap de Mort se află undeva în trecutul său; de aceea el adună toate datele și amintirile despre Tom Riddle, încercând să înțeleagă când și cum a reușit Riddle să dobândească cunoștințele ce i-au permis să devină mai târziu ceea ce el însuși numește “cel mai periculos Vrăjitor de magie neagră al tuturor timpurilor.” Amintirile pe care le obține, inclusiv cele mai îndepărtate amintiri ale sale, sunt etichetate și depuse într-un container de sticlă. Când scoate câte una, el îi toarnă conținutul într-un Pensiv, care-i permite să-i arate lui Harry, ca și când ar fi aievea, primele sale amintiri cu Tom Riddle când era copil.

Harry poate vedea astfel cum tânărul Dumbledore sosește la Orfelinatul Wool. In orfelinat, Dumbledore este condus într-o cameră întunecată unde îl întâmpină privirea înghețată a tânărului Tom Riddle. Rolul lui Tom la 11 ani este interpretat de Hero Fiennes Tiffen, nepotul lui Ralph Fiennes, actorul care-l întruchipează pe Lordul Cap de Mort.

Dumbledore îi spune lui Tom că la Hogwarts va învăța să folosească și să controleze magia. El pleacă fără să-și dea seama că vorbele sale au pus în mișcare rotițele lui Tom, “și își dă seama abia peste ani de zile că zarurile fusese aruncate chiar atunci,” explică David Barron.

Dumbledore îi mai arată lui Harry încă o amintire de-a sa, când Tom Riddle avea 16 ani și devenise unul dintre cei mai apreciați elevi ai lui Horace Slughorn. În seara cu pricina, Tom a rămas printre ultimii, după ora lui Slughorn, pentru a-l întreba despre “un număr rar de magie.” Dar Slughorn i-a retezat-o, refuzând să discute despre asta și dându-l afară din clasă.

Harry rămâne derutat când Dumbledore îi explică faptul că această amintire este de fapt trucată. Ea a fost modificată de cel care-și amintește acest moment: Horace Slughorn în persoană. Iar informațiile pe care Slughorn i le-a împărtășit lui Tom i-ar putea conduce la singura modalitate de a-l învinge pe Cap de Mort. Harry ar trebui, indiferent prin ce mijloace, să-l determine pe Slughorn să-și depășească sentimentul de vină și să mărturisească ceea ce i-a spus cu adevărat.


PREDAREA MANTIEI MAGICE


Intenția de a găsi și anihila cheia imortalității și a puterii lui Cap de Mort îi poartă pe Harry și pe Dumbledore într-o călătorie plină de riscuri până la o peșteră adâncă din inima unui munte. Realizatorii au dorit ca peștera de sub munte să fie extrem de întinsă, “așa că nu era posibil s-o construim la propriu,” admite Craig. “În afara momentului când Harry și Dumbledore sosesc acolo, tot ceea ce se întâmplă în interiorul vastei peșteri are loc pe un fundal virtual, creat pe calculator. La ultimul film am creat pentru prima dată un decor în întregime virtual, așa că acum am purces la crearea peșterii cu mai multă încredere.”

În văgăunile peșterii, Harry și Dumbledore întâmpină pericole teribile, mai ales că, pentru prima dată, Harry este forțat de Dumbledore să preia controlul. Radcliffe spune: “Faptul că Dumbledore îl ia pe Harry în această misiune seamănă cu o călătorie inițiatică. El îl învață pe Harry tot ceea ce trebuie să facă. Așa începe povestea înfrângerii lui Cap de Mort, iar Harry nu s-ar da în lături de la o asemenea misiune.”

Heyman reflectează: “Există o replică a lui Dumbledore în film care spune, ‘Încă o dată, trebuie să-ți cer mai mult decât ar trebui, Harry.’ Oare el simte o remușcare? Nu știu dacă are regrete, dar cu siguranță el știe că Harry s-a maturizat, iar această călătorie face parte din treptele cunoașterii și educației lui Harry Potter. Dumbledore știe că Harry va trebui să-l înfrunte pe Cap de Mort, iar prin prezentarea lui Slughorn, a istoriei lui Cap de Mort și prin această călătorie, el îl pregătește pe Harry pentru bătălia finală care îl așteaptă.”