Samsara, cel mai vizual film la TIFF

de Ştefan Dobroiu in 5 Iun 2013

Citeşte şi

Citeşte toată corespondenţa de la TIFF 2012

Încă de când s-a anunţat selecţia TIFF 2013, Samsara părea unul dintre cele mai atractive titluri din program, perfect ales pentru o proiecţie pe ecranul cel mare din Piaţa Unirii. Cinemagia nu şi-a luat bilet la proiecţie, dar a trecut prin piaţă exact la începutul ei, iar efectul a fost hipnotizant: de la primul cadru ochii nu s-au mai dezlipit de ecran până la genericul de final, în ciuda frigului şi a poziţiei incomode (în picioare şi prea în dreapta ecranului).

Samsara este fără îndoială cel mai vizual film de la TIFF 2013 şi are un efect cu totul uimitor, căci, fără cuvinte şi fără a te informa unde sunt filmate cadrele de pe ecran, reuşeşte să concentreze în 100 de minute un sentiment familiar, dar greu de verificat, acela că lumea este imensă şi că peste tot de-a lungul ei oameni care trăiesc foarte diferit faţă de noi au aceleaşi drepturi la fericire şi suferinţă.

Samsara vine din sanscrită, unde înseamnă "roata vieţii", concept de o importanţă covârşitoare în hinduism, budism, jainism şi taoism. Veşnicul ciclu al naşterii, vieţii, morţii şi renaşterii este punctul de pornire al filmului realizat de Ron Fricke de-a lungul a mai multor ani, pe cinci continente şi în câteva zeci de ţări, rezultatul fiind un puls mondial, un zvâcnet al vieţii, cu tot ceea ce este mai frumos, dar şi mai supărător şi chinuitor pe glob. Samsara nu încearcă să ne convingă doar că lumea e mare, ci şi să ne absoarbă în caldeidoscopul ei colorat. Efectul este hipnotic şi magic, iar la sfârşit spectatorul rămâne cu senzaţia că o imensă fereastră (filmul e realizat în format 70mm şi chiar e de văzut pe un ecran cât mai mare) i s-a deschis către lume.

Departe de a fi doar un colaj de imagini frumoase sau surprinzătoare, care adesea transformă, cu ajutorul tehnicii time lapse, familiarul în extraordinar, Samsara face câteva alăturări ce şochează. De la o bandă rulantă din Asia, unde muncitori în haine de protecţie violet şi roz eviscerează câte un pui la câteva secunde, regizorul Ron Fricke trece la un supermarket din Statele Unite, unde, în acelaşi ritm, munţi de mâncare sunt mutaţi de pe rafturi în cărucioare. De la un cadru ca patru americani obezi îngurgitând sandvişuri enorme şi găleţi de băuturi carbogazoase trecem la o imensă piaţă din China, unde mii de oameni practică mişcări kung fu. Nu totul e frumos în roata vieţii, căci aceasta este oprită de exces şi lăcomie, alienare şi robotizare.

Samsara aminteşte de o altă premieră foarte iubită la TIFF, Life in a Day, colaj de imagini filmate de utilizatori YouTube din lumea întreagă. Şi Life in a Day reuşea o conectare totală la complexitatea vieţii pe Terra, dar Samsara, deşi nu are aceeaşi pluritate a vocilor, compensează prin măiestria vizuală şi accesul în locuri practic interzise, precum închisori asiatice, fabrici din lumea întreagă sau gropile de gunoi din America de Sud.

Obligatoriu de văzut.