După ce weekend-ul trecut nu am avut parte decât de două premiere, iată că cinematografele ies din amorţeala Sărbătorilor şi programează nu mai puţin de cinci filme, într-o combinaţie de genuri ce are toate şansele să convingă publicul să cumpere măcar un bilet până duminică. Finalul aşteptat vreme de aproape două decenii al unei trilogii cu Bruce Willis într-un rol central, o dramedie de familie cu Mark Wahlberg şi Rose Byrne, noul pumn în plex al lui Lars von Trier, o nouă ecranizare a unui celebru roman şi o reîntâlnire cu doi populari eroi de bandă desenată, iată ce vedem weekend-ul acesta la cinema. Recomandările noastre, mai jos.
Poţi consulta pe site programul proiecţiilor pentru a vedea cum strecori o vizită la cinema în planurile de distracţie ale acestui sfârşit de săptămână şi, dacă vrei să intri la film fără să stai la coadă, apasă butonul "Cumpără bilet" de sub afişele filmelor pentru a folosi cea mai rapidă, practică, modernă şi lipsită de bătăi de cap metodă de achiziţionare a biletelor!
Instant Family/Familie de-a gata
I-am văzut de mai multe ori pe Mark Wahlberg şi Rose Byrne în comedii simpatice, dar Instant Family oferă, pe lângă râsetele destul de facile, şi un mesaj care ar putea fi placul familiilor. Povestea a doi soţi care, înainte de a se decide să aibă copii, iau în asistenţă parentală trei minori părăsiţi de mama lor toxicomană, arată cât de depăşită este vechea vorbă cu "sângele apă nu se face". Filmul combină umorul şi emoţia pentru a arăta că un certificat de naştere este irelevant în complicatul statut de părinte şi în relaţia plină de incidente între un adult şi un adolescent. Nouă ni s-a părut că Instant Family funcţionează mai bine ca dramă decât ca sursă de amuzament, deşi este posibil ca spectatorii să-l prefere pentru că este etichetat drept comedie.
Cronica noastră, aici.
Glass
Noul film al lui M. Night Shyamalan închide trilogia începută cu Unbreakable/Indestructibilul şi continuată acum câţiva ani cu Split, unul din foarte puţinele filme apreciate din cariera controversatului regizor. Ştim cu toţii premisa: David Dunn (Bruce Willis), Kevin Wendell Crumb (James McAvoy), mai bine cunoscut sub numele de Hoarda, şi Elijah Prince (Samuel L. Jackson) ajung într-un ospiciu unde sunt "trataţi" de medicul psihiatru Ellie Staple (Sarah Paulson). Scopul ei? Să-i convingă că nu sunt supereroi şi că abilităţile lor ieşite din comun sunt doar rezultatul unei traume. Din păcate Shyamalan se chinuie atât de mult să-şi surprindă spectatorii, încât ajunge să-i frustreze cu răsturnări de situaţie arbitrare şi neverosimile. Fără a fi un rateu complet, filmul este până la urmă o dezamăgire.
Astérix: Le secret de la potion magique/Asterix: Secretul poţiunii magice
Nu mai este nimeni care să nu ştie cine sunt Astérix şi Obélix, nu-i aşa? După scandalul filmelor live action în care starurile primeau onorarii gigantice şi apoi refuzau să plătească taxe (Gérard Depardieu, adică), iată că francezii nu-şi părăsesc personajele favorite, ci le revizitează în animaţii. Premiera de vineri porneşte de la o premisă ofertantă: un accident îl face pe druidul Panoramix să contemple un viitor al galilor fără el şi decide că a venit vremea să-şi găsească un învăţăcel, singurul căruia îi va împărtăşi secretul poţiunii magice. Evident, Astérix şi Obélix îl vor seconda în dificila misiune care le va scoate în faţă o mulţime de primejdii.
Papillon
Mulţi au văzut prima ecranizare a romanului omonim, cu Steve McQueen şi Dustin Hoffman în rolurile principale. Charlie Hunnam şi Rami Malek preiau rolurile lui Pappillon şi Louis Dega, cei doi deţinuţi de pe Insula diavolului gata de orice pentru a supravieţui şi a-şi obţine libertatea, în condiţii imposibile. Mai alert, violent şi explicit decât filmul din 1973, Papillon nu-şi putea găsi regizor mai potrivit decât Michael Noer, coregizor al hitului danez R, tot o dramă cu deţinuţi. Drama de aventuri are toate şansele să-i captiveze pe amatorii de evadări, mai ales dacă nu au văzut primul film şi nu au citit romanul autobiografic al lui Henri Charrière.
The House That Jack Built/Casa pe care Jack a construit-o
Cu greu vei găsi un film care să polarizeze publicul mai mult decât noua trăsnaie a veşnic imprevizibilului Lars von Trier. Povestea unui asasin in serie (Matt Dillon) şi explorarea perspectivei sale cu totul speciale asupra lumii, filmul prezintă mai multe "incidente" în care protagonistul îşi execută victimele (interpretate, printre altele, de Uma Thurman, Sofie Gråbøl şi tot mai cunoscuta Riley Keough) în moduri cât mai violente, de unde şi ratingul Interzis minorilor primit în România. Filmul îşi provoacă publicul la o explorare filozofică a ideii de vină şi asumare a responsabilităţii. The House That Jack Built este fără îndoială una dintre cele mai provocatoare şi inconfortabile producţii ale anului trecut şi, ca să-ţi faci o imagine despre cât de polarizate sunt reacţiile, îţi spunem doar că la premiera de la Cannes mai mult de o sută de persoane au ieşit din sală în timpul filmului, dar spectatorii rămaşi au ovaţionat timp de zece minute după genericul de final.
Cronica filmului, aici.
