Articole Elizabeth: The Golden Age

(2007)

Elizabeth: Epoca de aur

Despre productie

Realizat in 1998, Elizabeth a intrat pe piata cinematografica ca un produs artizanal al unei echipe de elita, dar drumul sau spre public a luat turnura unui mare eveniment, avand ca atuuri o actrita excelenta, Cate Blanchett, o poveste bune sustinuta de imagini si o productie puternica. Elizabeth a avut sapte nominalizari la Oscar, 11 la BAFTA si trei la Globurile de Aur (Unul castigat de Cate Blanchett). Cineastii optasera pentru o viziune moderna a unei perioade istorice apeland de multe ori la imagini iconoclaste, iar regia lui Kapur aducea si viziunea unui oriental asupra istoriei apusene.

In timpul filmarilor la Elizabeth, se discutase despre posibilitatea cuprinderii intregii domnii a reginei (de aproape 45 de ani) intr-o trilogie. "A cuprinde intreaga ei domnie intr-un singur film era ceva imposibil. Ar fi fost mult prea lung, s-ar fi intamplat mult prea multe, am fi avut multe biografii extraordinare intr-o singura mana", spune producatorul Tim Beavan.

Incurajati de succesul primului lor film, echipa a reluat discutia despre niste eventuale sequel-uri, si la cinci ani dupa lansarea primului film, scenaristii au inceput sa lucreze la Elizabeth: the Golden Age. Daca Elizabeth era concentrat asupra primilor ani ai domniei, asupra luptei pentru asigurarea tronului si a transformarii reginei-novice intr-o Regina care-si asuma destinul, Elizabeth: The Golden Age acopera anii de mijloc ai domniei, exploatand pe plan politic conflictul cu Philip al II al Spaniei si cu tot Imperiul catolic din spatele sau. Cand Elizabeth a ajuns regina, in 1558, jumatate din populatia Angliei era catolica, dar, trecand peste orientarea religioasa, ea si i-a dorit in primul rand supusi credinciosi, protejandu-i chiar de atacurile intolerantilor protestanti. Noul film isi propune sa analizeze notiunea de toleranta religioasa, in termeni moderni, dar apeland la material istoric.

Kapur crede ca "filmul este despre Cate Blanchett, care o interpreteaza pe Elizabeth pentru epoca moderna. Dincolo de asta, este un film despre conflictul dintre fundamentalism si toleranta, moarte si nemurire, despre lucruri cu care ne confruntam zi de zi". La un nivel mai intim, filmul trece de conflictele politice si o vede pe regina ca pe o femeie, sesizand trecerea de la statutul de muritoare indragostita la cel divin, analizand episodul cel mai romantic al vietii sale, relatia cu Sir Walter Raleigh, prin intermediara sa Bess.

Elizabeth spera sa-l poata pastra spiritual pe Raleigh alaturi de ea, in timp ce-i livreaza trupul frumoasei Bess. Dar regina pierde acest joc. Lucrand pentru a treia oara impreuna (dupa seria Bridget Jones), producatorii Jonathan Cavendish si colegii sai de la Title Films, Tim Bevan and Eric Fellner, au apreciat ca experienta trebuie condusa tot de regizorul Kapur, pentru ca: "este un tip cu idei noi, care le arunca fara probleme pe cele vechi, care are curajul sa puna intrebari. "Opereaza la nivel metaforic si mitic, impingand mereu cateva idei sub aparente, asa ca scena pare sa fie despre un anumit lucru, dar de fapt este mult mai mult decat atat", a fost de parere Jonathan Cavendish.