Ecranizare dupa bestseller-ul cu acelasi nume al lui Khaled Hosseini (tradus si in romana), filmul neamtului Marc Forster (acum face Bond 22/Quantum of Solace) era unul dintre cele mai asteptate ale inceputului de an. Dezamagire clara pentru fanii cartii, filmul sta foarte bine in picioare pentru cei care n-au auzit de Hosseini, iar asta e tot ce conteaza in sala de cinema.
E vorba de Amir (Zekeria Ebrahimi), care la zece ani se bucura de compania servitorului sau Hassan (Ahmad Khan Mhamidzada), dar nu si de aprecierea tatalui lui, Baba (Homayoun Ershadi din castigatorul Palme d'Or-ului din 1997, Taste of Cherry al lui Abbas Kiarostami).
Motivatii complexe, expediate in film, dar perfect descrise in carte, il fac pe Amir sa insceneze un furtisag al lui Hassan, consecinta si vina urmarindu-l toata viata, chiar si dupa ce afla succesul ca scriitor imigrant in Statele Unite. Intr-o zi, la capatul celalalt al unui fir de telefon, o voce ii spune "Ai ocazia sa fii iarasi bun", iar Forster dezvolta de aici o poveste puternica, intretaiata de flash-back-uri, cu un ritm poate prea lent, dar cu siguranta acaparator.
Despre ispasire si speranta, datorie si eliberare, Vanatorii de zmeie uneste destinul lui Amir cu cel al unui Afganistan macinat de "suturi" ale Istoriei, intr-o alaturare care nu poate sublinia decat ca omul si-a rezolvat problemele, dar tara nu. Un aspect graitor este nemultumirea autoritatilor, care considera ca anumite detalii ale povestii ar putea provoca, inca, disensiuni intre gruparile etnice ale tarii. Astfel filmul a fost interzis in Afganistan, iar actorii copii au fost nevoiti sa fuga din tara inaintea lansarii mondiale a acestuia.
Unul dintre posibilii favoriti la premiile Oscar, Vanatorii n-au fost nominalizati decat pentru coloana sonora a lui Alberto Iglesias (acesta a pierdut, pe merit!, in fata lui Dario Marianelli si masinii sale de scrid din Atonement), adevarat liant al fragmentelor vag disparate cu care Forster a ales sa-si compuna scenariul. Chiar si asa, regizorul nareaza convingator, in ciuda unor interpretari cam seci, declamativ-dezinteresate ale aproape intregii distributii.
De vazut categoric, pentru emotie si acea aducere-aminte, sau mai degraba incurajare, ca greselile facute nu sunt decat aparent definitive.
