Numele lui Luc Besson scris in fruntea scenariului nu este intotdeauna o garantie, dar in cazul Taken/Teroare in Paris, francezul teribilist s-a intrecut pe sine: filmul regizat de Pierre Morel este amuzant, captivant si spectaculos deopotriva, dovedind inca o data ca Besson poate s-o ia cu doi pasi inaintea spectatorului sau.
Avem un agent secret retras din activitate: morocanosul Bryan (Liam Neeson), care nu priveste cu ochi deloc buni plecarea la Paris, pentru vacanta, a fiicei sale, Kim (Maggie Grace, frumoasa Sharon din serialul Lost). Cuprins de presimtiri negre, tatal asteapta telefonul fiicei, dar acesta suna numai pentru a transmite vocea inspaimantata a lui Kim, care-si anunta tatal ca in apartamentul ei parizian tocmai a intrat un grup de infractori mascati care i-au rapit prietena. Bryan isi da seama foarte repede ce se intampla: fiica lui si prietena ei cea mai buna au intrat acum in reteaua de trafic de carne vie, cu o procedura extrem de stricta: fa fetele dependente de droguri si apoi pune-le sa faca "treaba".
Chiar daca subiectul nu-i deloc original (si Arnold Schwarzenegger facea ceva asemanator in Commando), scenariul lui Luc Besson este cat se poate de proaspat si nonconformist. Fara a se crampona de realism si verosimilitate, Besson brodeaza spectacol, iar Neeson se descurca perfect in rolul barbatului care nu s-ar da inapoi de la nimic ca sa-si vada fata teafara si in siguranta. Si, desigur, ca sa le inmoaie oasele celor care au indraznit s-o ia in vizor (atentie, titlul romanesc, desi oarecum anost, este cat se poate de corect, caci timp de cateva zeci de minute Parisul o sa vada ce... n-a vazut Parisul).
Mediul influenteaza si imaginea: dus este Parisul stralucitor, de carte postala, cu Eiffel-ul bine decupat pe un cer albastru ca albastreaua sau cu un travelling meserias prin Place de la Concorde. Parisul lui Morel este recognoscibil, dar atentia regizorului se indreapta spre locurile rau famate, agreand mai degraba metropola dura, rece, periculoasa si nu varianta stralucitoare, supraexpusa, multiplicata de 18 ori in Paris, je t’aime - Orasul iubirii (concept importat urgent de americani, care se grabesc sa scoata si ei anul acesta New York, I Love You). Nimerite sunt si unghiurile de filmare ale lui Morel, ca si soundtrack-ul, totul alcatuind o combinatie cat se poate de antrenanta pentru spectator.
Ca sa fie politically incorrect, raufacatorii din film sunt o retea de traficanti de carne vie din… Albania. Gata, rasuflam usurati, nu romanii sunt luati in tarbaca in acest film de actiune. Chiar daca Romania este si ea amintita intr-un context nu tocmai onorabil, capii rautatilor sunt albanezii, iar ei vor avea multe de incasat de la Bryan, a carui conditie fizica nu intru totul conforma asteptarilor este compensata de vointa de fier a parintelui starnit de primejdia de moarte in care se afla odrasla lui. Dar Besson nu se multumeste doar cu atatea victime: seicii arabi sunt, in viziunea scenaristului regizor, obsedati de fete virgine, iar agentii secreti francezi sunt prosti de bubuie si corupti pana in maduva oaselor.
Daca stai sa faci balanta intre ce astepti si ce primesti, Taken este categoric filmul cel mai satisfacator al saptamanii.
Părerea ta
Spune-ţi părerea