Nu, nu e un termen nou, ci unul care datează, conform măriei sale, google, încă din anii '80. Doar că acest termen, format din alăturarea cuvintelor "flop" (eşec financiar) şi blockbuster, a revenit recent în atenţie în urma avalanşei de filme cu buget mare, aşa-zisele blockbustere, care se comportă dezamăgitor de-a lungul periplului lor prin cinematografe, nereuşind să facă profit.
Citeşte despre Jaws, primul blockbuster, şi despre originea surprinzătoare a acestui cuvânt.
Mai întâi câteva cuvinte despre ceea ce înseamnă profitul la Hollywood. Există impresia greşită că, dacă un film are un buget de 300 de milioane de dolari şi încasările sale sunt de 301 milioane atunci acel film este profitabil. Lucrurile nu stau deloc aşa, din două motive. Mai întâi bugetul de producţie nu include niciodată bugetul global de promovare, care uneori poate ajunge la 100-150 de milioane de dolari. Deci, încă dinainte de prima proiecţie cu publicul, un film care costă 300 de milioane de dolari şi a avut o campanie de promovare de 150 de milioane a cheltuit deja 450 de milioane de dolari.
În al doilea rând, este o mare diferenţă între sumele încasate de un film şi sumele care se întorc în conturile producătorilor. Cinematografele nu difuzează filmele pe gratis, ele păstrându-şi o parte importantă, între 35% şi 45%, din preţul biletului. Să revenim la exemplul anterior: avem un film care a cheltuit 450 de milioane de dolari şi a încasat 301 milioane de dolari. Procentele reţinute de cinematografe scad o sumă între 105 şi 135 de milioane din încasările totale, iar la studioul de producţie se întorc între 166 şi 196 de milioane de dolari. Iată o definiţie concludentă a flopbusterului: un film care costă 450 de milioane şi care are încasări reale mai mici de 200 de milioane.
Am vorbit des în ultima vreme despre "falimentul creativ" al Hollywood-ului, care insistă să investească în francize vechi şi să momească publicul cu sequeluri din ce în ce mai scumpe, fără să rişte cu idei şi abordări noi. Ce nu par să înţeleagă aceste studiouri este că o reţetă care funcţiona în anii '80 are toate şansele să nu mai funcţioneze în 2023. Ne referim, evident, la unul dintre flopbusterele certe ale anului, Indiana Jones and the Dial of Destiny.
Nouă filmul ne-a plăcut, deşi, aşa cum am scris în cronica publicată imediat după premieră, această franciză ar fi trebuit să moară în 1989, după cel de-al treilea film. Dar, pentru cei care au crescut cu trilogia Indiana Jones, continuarea funcţionează la nivel de nostalgie. Unde nu funcţionează e la nivel financiar: filmul a avut un buget de 300 de milioane de dolari, la care se adaugă o sumă importantă pentru promovare. Studiourile Disney nu au făcut publică această sumă, dar ea are toate şansele să depăşească 100 de milioane de dolari. În acest moment, Indiana Jones 5 are încasări globale de 336 de milioane de dolari. Dacă scazi partea cinematografelor, obţii definiţia perfectă a flopbusterului de vară.
Un alt flopbuster cert este The Flash, un film cu un buget evaluat la 200-220 de milioane de dolari, dar ale cărui cheltuieli totale cu producţia şi promovarea se ridică la 330 de milioane, conform Maxblizz. Încasările globale în acest moment se ridică la 267 de milioane, ceea ce probabil că le creşte tensiunea multora dintre "executivii" de la studiourile Warner.
Să mai discutăm aici un caz care sigur te va surprinde, Misiune: Imposibilă - Răfuială mortală partea întâi. Cum, un film Misiune imposibilă să fie un flopbuster de vară? Nouă ne-a plăcut mult filmul şi l-am numit "escapism de nota zece", dar dacă ne uităm pe cifre lucrurile nu stau prea Barbie cu noua aventură a lui Ethan Hunt. Realizată în pandemie pe mai multe continente, producţia a costat mult mai mult decât preconizau producătorii din cauza multiplelor amânări şi pauze provocate de cazuri de covid în rândul echipei. Bugetul total se ridică la 290 de milioane de dolari, făcând sequelul unul din cele mai scumpe filme realizate vreodată. Nu ştim cât a costat promovarea filmului, dar în acest moment încasările globale se ridică la 373 de milioane de dolari. Ca să devină profitabil, sequelul are nevoie să depăşească pragul de 900 de milioane de dolari, ceea ce pare destul de improbabil, având în vedere popularitatea premierelor ce i-au urmat.
Alte filme care au toate şansele să nu devină profitabile sunt Elementar şi noul Mica sirenă. Din păcate, este posibil ca studiourile să aibă nevoie de multe alte eşecuri de acest fel pentru a înţelege că viitorul cinema-ului nu sunt producţiile gigantice, ci filmele cu idei noi şi buget mic, care nu vor doborî niciodată recorduri de încasări, dar care pot deveni mult mai uşor profitabile decât producţiile de 300 de milioane de dolari.
Foto: Ethan Hunt, The Flash şi Indiana Jones fugind de eticheta de "flopbuster".
Părerea ta
Spune-ţi părerea