Articole Hellboy

„Publicul va fi impresionat de amploarea productiei Hellboy. Este uriasã. Sunt numeroase secvente de actiune foarte ample si efecte vizuale minunate.”
-Producãtorul Lawrence Gordon

Creatorul filmului Hellboy, Mike Mignola, care a fost consultant pentru efecte vizuale la productia regizorului Guillermo del Toro, Blade II, s-a sincronizat perfect cu planul general pentru efecte vizuale pe care regizorul l-a avut pentru aducerea imaginii eroului pe ecrane. „Arta mea este foarte graficã si s-ar pãrea cã existã o limitã pentru ce poti face în lumea realã”, spune Mignola. „Dar Guillermo a capturat perfect însãsi esenta ei. A stabilit niste reguli pentru aceasta, acordând anumite forme si culori diferitelor personaje si elemente de design. Este o atmosferã extrem de bine controlatã.

Mignola l-a apreciat pe del Toro pentru activitatea la Hellboy, dar a avut o nouã inspiratie în urma vizionãrii filmului. „Într-o zi, Mike se uita la o imagine a personajului Hellboy si a cerut sã o mai vadã o datã”, povesteste producãtorul Lloyd Levin. „Dupã ce a studiat-o putin a spus ’Trebuie sã-mi amintesc de asta. Asa trebuie sã îl desenez’. Pentru noi toti a fost o confirmare flatantã cã Guillermo a înteles sensibilitatea graficã a lui Mike.”

Pentru productie, del Toro a reunit multi dintre mesterii talentati care l-au ajutat sã-si realizeze viziunea în trecut în filme ca Blade II si The Devil’s Backbone, precum si câtiva specialisti remarcabili cu care a lucrat pentru prima oarã.

Obiectivul a fost de a coordona contributiile individuale ale acestora si de a captura esenta si consistenta sensibilitãtii lui Mignola din benzile desenate în film. Aceastã sarcinã este evidentã în scenografia lui Stephen Scott, care nu numai cã s-a inspirat din benzile desenate ale lui Mignola, dar a si înfrumusetat prin adaptarea elementelor din mediul gotic din locul de filmare a productiei în Praga.

Asa cum remarcã Levin, Scott a fost si el stimulat de locatiile vizitate. „În Praga se gãseste o arhitecturã uimitoare, care nu are cum sã nu îti influenteze proiectele, în special la un film ca acesta”, spune Scott. Alte cercetãri au inclus examinarea unor cãrti despre cimitire, despre cavernele subterane si arhitectura indianã care i-au dat multe idei referitoare la culoare si la formã. Scott a citit cu atentie si cãrti de arhitecturã neo-egipteanã si a aplicat elemente tactile de tipul ”desprindere, estompare, umezealã si descompunere” în platourile sale.

Înainte de a se dedica sarcinii de a construi decorurile la nivel complet- constructie care a durat mai mult de douã luni - sau modificarea locatiilor exterioare pentru a se potrivi cu conceptul sãu, Scott a fãcut schite si machete. „O machetã spune întotdeauna foarte multe lucruri. Transmite dimensiunea si îti permite sã vezi totul într-o modalitate tridimensionalã”, relateazã el. „Am avut si o minicamerã care a fost conectatã la un monitor TV, care ne-a permis sã repetãm cu macheta ca si cum ar fi fost deja pe platoul de filmare. Acest lucru i-a dat regizorului si directorului de imagine o idee referitoare la tipul de imagini care erau posibile.”

În calitate de operator de imagine, Guillermo Navarro spune cã este tot timpul în cãutarea unor povesti care sã-i permitã sã exploreze si sã experimenteze în cadrul lumii vizuale în care este amplasatã o poveste. Hellboy, cel de-al treilea efort depus alãturi de del Toro, s-a potrivit cu criteriile sale. „Este extrem de vizual”, spune el, „si are o esteticã puternicã, deoarece Guillermo are o minte atât de incredibilã.”

Imaginea pentru care Navarro si del Toro s-au decis a fost luminatã cu atentie prin utilizarea unei palete de culori selectate. De exemplu, „pentru timpul noptii, am ales o luminã galbenã citadinã, pronuntatã”, explicã Navarro. Motivul pentru o culoare atât de distinctivã a fost parte a conceptului general de mentinere a filmului la limita fanteziei si realitãtii.

De asemenea, continuã Navarro, iluminarea a fost gânditã pentru a se completa cu machiajul. „Fata lui Hellboy este creatã prin umbre si lumini puternice si joacã un rol important în crearea personalitãtii sale.”
Pentru a captura si actiunea si aspectele emotionale ale filmului, spune Navarro, „foarte multe miscãri ale camerei sunt utilizate pentru a percepe diferite elemente.”

Creatoarea de costume Wendy Partridge, o altã colaboratoare veche a lui del Toro, s-a inspirat de la regizor, dupã cum spune ea. Si acest lucru a fãcut-o sã îsi mentinã atentia mereu vie. „Activitatea pentru de Guillermo este asemãnãtoare cu cea pentru un copil de 8 ani”, remarcã ea. „Energia lui este nesfârsitã, iar imaginatia lui este inepuizabilã. Inventeazã lucruri bizare din senin. Nu existã limite pentru el.”