Articole Dom Hemingway

(2013)

Dom Hemingway

Note de producție

SE STRÂNGE GAȘCA

Distribuirea rolurilor din Dom Hemingway a însemnat căutarea actorilor perfecți pentru fiecare rol. Alături de Jude Law și Richard E. Grant, regizorul Richard Shepard, împreună cu Nina Gold, directoarea de casting, au reunit unii din cei mai solicitați actori ai prezentului, cum ar fi Demián Bechir, nominalizat la Oscar, Emilia Clarke, tânără stea în devenire, precum și tineri în ascensiune, Jumayn Hunter, Nathan Stewart-Jarrett, Madalina Ghenea sau Kerry Condon.
“Uneori cred că ești nevoit să faci cu adevărat regie doar atunci când ai de-a face cu copii sau animale, și că, în rest, tot ce trebuie e să faci distribuția corectă”, spune Shepard. “Pe actorii potriviți doar trebuie să-i ghidezi, să-i ajuți explicându-le bine mediul în care vor evolua. Mă bazez mult pe două principii: să fie autentic și să fie corect. De asemenea, actorii pot să simtă când au în jur actori buni. Jude a venit hotărât să ne dea pe spate, așa că și ceilalți cred că și-au spus că e cazul să facă treabă excelentă!”

“Să ai un actor de asemenea calibru e fantastic”, spune Shepard despre Demián Bechir, care are rolul enigmaticului dl. Fontaine, șeful interlop al lui Dom. “Demián nu e doar un actor incredibil de bun, dar și un om fermecător. L-am “vânat” foarte agresiv.”

Bechir este foarte entuziasmat de ascensiunea sa în industria filmului. Născut și crescut în mahalelele din Mexico City, actorul a fost nominalizat la Oscar în 2012 pentru rolul principal din A Better Life, al lui Chris Weitz.

“N-am crezut niciodată că voi ajunge să filmez așa de departe de casă, cu toți acești oameni. Auzi în jurul tău vorbindu-se franceză, engleză, chiar și japoneză, ceea ce e foarte interesant. Să joc alături de Richard și Jude e ca și cum ai juca fotbal cu jucători brazilieni. Când am citit scenariul, mi s-a părut că Dom Hemingway e unul din acele personaje după care râvnește orice actor. Iar Dickie, interpretat atât de delicat de Richard E. Grant, e un personaj atât de intens și de bogat. Am fost cu adevărat impresionat de scenele făcute împreună cu cei doi. Pot să spun că am avut locuri în față la un spectacol rar. ”
Emilia Clarke urcă cu pași siguri spre culmea succesului, începând cu interpretarea ei în serialul HBO de enorm succes, Game of Thrones. În Dom Hemingway e Evelyn, fiica lui Dom,
și are la rândul ei un fiu pe care Dom nu l-a văzut niciodată, Jawara: “Ryan Gosling a spus la un moment dat un lucru extraordinar, și anume că citirea unui scenariu e ca atunci când asculți la radio un cântec care îți face chef să dansezi; așa a fost rolul lui Evelyn, m-a făcut să-mi doresc să mă dezlănțui. Evelyn e o fată puternică; a avut o viață deloc ușoară și a fost nevoită mereu să se apere singură și să-și creeze singură un univers al ei. Sosirea lui Dom îi dă totul peste cap.”

Clarke e și o cântăreață foarte talentată, ceea ce a ajutat-o mult pentru scena în care Evelyn cântă cu trupa ei un cover după Fisherman’s Blues de The Waterboys. “Emilia m-a uimit la audiție” spune Shepard. “Am rugat-o să mai vină încă o dată pentru o lectură împreună cu Jude. Fata aceasta poate să facă orice, are o voce nemaipomenită!”

“Jumayn Hunter este un tânăr actor britanic care, de asemenea, m-a lăsat fără vorbe la audiție” spune Shepard. “Inițial am scris rolul lui Lestor pentru cineva mai în vârstă, cam la patruzeci de ani, dar Jude a spus că ar fi mult mai interesant ca Dom să fie nevoit să cerșească o slujbă de la cineva mult mai tânăr ca el. L-am văzut pe Jumayn, care a fost extraordinar, cu o prezență de neuitat pe ecran.”

Kerry Condon spune despre prima ei zi de filmări: “Am avut șansa să dansez și să prizez linii de cocaină doar în lenjeria intimă cu Richard E. Grant și Jude Law. Eu sunt Melody, cea care-i poartă noroc lui Dom și care îi influențează în manieră spirituală viața de după închisoare, iar Dom e cel care i-a salvat viața. Cred că vede vulnerabilitatea lui; ea îi afectează viața, dar numai pentru că și el a făcut ceva special pentru ea: nu a lăsat-o să moară. I-a salvat viața, iar ea e cea care-l ajută apoi să meargă mai departe.”

Mădălina Ghenea, model și actriță, a ezitat când Shepard i-a sugerat că ar fi perfectă pentru rolul Paolinei, femeia fatală a filmului: “Nu e ușor să fii femeie fatală”, râde Mădălina. “Nu vreau să compar acest personaj cu niciun altul, dar am încercat s-o conturez, să-i găsesc esența, m-am uitat la multe filme, am observat multe personaje diferite. Nu e deloc ușor. Într-un fel, m-am atașat de ea. Și sunt sigur că și publicul o să facă o pasiune pentru Dom, căci, chiar dacă așa cum e, nu ai cum să nu te îndrăgostești de el!”

CREAREA LUI DOM

Designerul de coafură și machiaj Wakana Yoshihara a fost responsabilă cu crearea stilului lui Dom. La momentul în care a venit ea în echipă, Jude law deja începuse să se îngrașe și să ajungă la dimensiunile lui Dom, dar trăsăturile faciale și alura generală a personajului a necesitat un proces de restructurare facială și de colorare a pielii. La început, artistei i s-a părut dificil să-și imagineze cum cineva care arată ca Jude Law ar putea să se transforme în personajul descris în scenariu. Nu mai lucraseră împreună până atunci, așa că, atunci când l-a întâlnit prima dată, Yoshihara a crezut că va fi o adevărată provocare să reușească o asemenea metamorfozare.

S-a documentat căutând imagini cu gangsteri faimoși din estul Londrei, și a văzut că mulți aveau nasul spart și cicatrici pe față: “Când întâlnesc o persoană, mă uit la fața ei și, dacă are cicatrici sau pigmentări diferite, mă face să mă întreb ce a pățit. Așa că m-am gândit că ar fi grozav ca și publicul să se întrebe cum s-a ales Dom cu acea cicatrice pe obraz, pentru că nu e în scenariu.”

Consultându-se cu Shepard și Law, a ajuns la concluzia că trebuie să vadă povestea din urmă a lui Dom, care ar trebui să se reflecte pe fața lui: “Am spus: “hai să punem niște cicatrici”, dar nu știam bine unde să fie amplasate, iar Jude ne-a dat ideea unde să le punem; așa am făcut, și a fost perfect.”

Yoshihara și creatorul de costume, Julian Day, au lucrat nu după un brief specific, ci împreună cu Shepard și Law pentru a aduce la viață viziunea regizorului și a actorului: “Am lucrat strâns cu Richard și Jude; toată lumea a venit cu idei, am făcut multe încercări până am bătut în cuie stilul final.”
A durat câteva luni până ce Yoshihara a putut să-l întâlnească din nou pe Law pentru probe de costum și machiaj. Până atunci, actorului i s-au “montat” dinți falși și s-a realizat un sistem deloc confortabil care să-i fie introdus în nas pentru a da aparența că e spart.

“I-am montat dinți de aur, dar pătați de nicotină, așa că, atunci când zâmbește, se poate vedea cât de multe țigări a fumat în închisoare.”, râde ea. “I-am făcut o tăietură pe sprânceană care arăta ca și cum nu s-ar fi vindecat cum trebuie, precum și o cicatrice veche. I-am aplicat multe straturi de pigmentare ca să-l facem ca o persoană care nu a avut grijă de ea. Am folosit mult fond de ten în care am amestecat diferite culori și nuanțe care să creeze un aspect nesănătos.”

“Dar barba? Barba e reală!”

DOM PENTRU TOTDEAUNA…
“A fost o experiență extraordinară”, spune Jude Law despre rolul Dom Hemingway. “Am avut emoții pentru că timpul de filmare a fost foarte scurt, n-am avut nicio rezervă, așa că a trebuit să fim foarte bine pregătiți. De fapt, o parte din film am turnat-o pe perioada de pregătiri, pentru că eram gata de lucru și știam că trebuie să lăsăm timp pentru scenele importante. Întreaga echipă a fost extrem de implicată încă de la început, și chiar de la început m-am atașat de acest cuplu ciudat, Dom și Dickie, dar și de Richard Shepard, care a condus echipele extraordinar de bine. Dar sunt foarte fericit că filmările au durat atât de puțin, pentru că am putut să ne dăruim cu toții fără nicio reținere.”

Richard E. Grant nu se hazardează să prezică reacția publicului, căci cariera lui de peste treizeci de ani l-a învățat să nu facă acest lucru: “Filmul are enorm de mult umor. Mi-am dorit să aflu ce s-a întâmplat cu aceste personaje încă de când am început să citesc scenariul, așa că sper că toate acestea se vor regăsi în produsul final. Dar Jude e foarte amuzant, la fel și Richard Shepard. Producătorul Jeremy Thomas este o legendă; te duce la mese bogate pe care le plătește întotdeauna el. Toate aceste lucruri fac experiența extrem de plăcută. Pentru că nu va fi un tsunami de blockbustere care să aibă premiera odată cu el, sunt sigur că Dom își va găsi calea înspre public.”

Pentru că s-a implicat atât de profund în psihicul personajului său, se pune întrebarea dacă Jude Law va păstra în el ceva din Dom: “A fost epuziant și am căpătat niște obiceiuri de care o să mă dezbar cam greu- Dar am și învățat multe de la el; o să-mi fie dor de el, căci mi-a plăcut să fiu Dom și mi-a plăcut să-l am în viața mea. Sună extrem de sentimental, dar are calități care-l fac foarte atrăgător. Nu se poate abține să fie el însuși, chiar dacă o face prea ostentativ și uneori în mod respingător. A fost un sentiment foarte eliberator să fiu Dom.”

“Filmul e foarte special, și asta îl face incitant. Are elemente care ne sunt familiare, are un pic de infraționalitate, un pic de aroganță londoneză, un pic de umor cum poate nu am mai văzut până acum, plus sentimentele unui bărbat care încearcă să se autodescopere, dar totul pus laolaltă dă ceva unic. Cel mai bun mod de a descrie filmul este însuși titlul său, căci e despre un tip care nu poate fi descris – Dom Hemimngway. Tot ce pot să spun e că acea oră și jumătate în compania lui vă va șoca, vă va face să râdeți, vă va incita; va fi ca și cum ați fi mers cu el la pub pentru o ora și jumătate. Vă spun că merită.”

CUVÂNTUL COMPOZITORULUI ROLFE KENT

Ador să compun pentru Richard; e extrem de deschis către idei noi și-i place să ducă lucrurile în direcții neașteptate. Când m-am gândit prima dată la Dom Hemingway, am vrut să compun o coloană sonoră numai cu alămuri, așa că am început să scriu pentru un ansamblu de alămuri. Dar la un moment dat i-am arătat lui Richard o idee brută pe care o aveam – aceea de a folosi tonuri aeriale bizare într-o manieră ritmică, iar el m-a încurajat să merg pe acea cale.

Astfel, filmul a căpătat o tensiune serioasă, dar neobișnuită, care a avut climaxul în secvența cu trenul. Deși are umor filmul, Richard a insistat că va funcționa cel mai bine dacă muzica ar evita să fie comică și ar alege să-l ia în serios pe Dom, cu viața pe care o duce. Așa că aceasta e calea pe care am ales să mergem.

Am lucrat la cel puțin șase filme cu Richard, și fiecare a avut o abordare diferită, așa că nu a fost vorba să mă relaxez și să știu dinainte ce aveam să facem. Fiecare film al lui inventează ceva nou. Unul a fost integral cu chitară spaniolă, altul a fost dominat de atmosfera creată de instrumente construite special. Coloana sonoră pentru Dom Hemingway a evoluat încet, cu multe rescrieri, găsindu-și drumul între tema delicată a copilăriei pierdute pentru Evelyn, fiica lui Dom și tema ușor melancolică, ușor arogantă pentru Dom, plină de înțelegere și de dramatism.

Dar cel mai greu a fost să compun muzica pentru scena în care Dom vorbește la mormântul soției sale, o scenă emoționantă care cerea un echilibru delicat și variabil între remușcările și speranțele lui. Richard m-a rugat să rescriu acest moment muzical de câteva ori, pentru că am încercat să găsim maniera potrivită pentru a permite actorului să se desfășoare și să asigur fundalul perfect pentru emoțiile pe care Jude Law le aduce acelei scene. Spre final, se reîntoarce o frântură din tema lui Evelyn, plus un strop de speranță și căldură umană.

Cine e Dickie?
jinglebells