Articole Hannibal

Scott, un cineast faimos pentru originalitatea filmelor sale, a fost solicitat si în alte rânduri sã realizeze sequels (continuãri) – inclusiv la propriul Alien – dar a refuzat. Nu neapãrat pentru cã erau continuãri. "Caut materie primã de calitate, care sã-mi dea ocazia sã lucrez cu toate categoriile de specialisti. Nu mi-a fost teamã sã fac un sequel. Pur si simplu nu a existat combinatia de material si de oameni care sã mã atragã. Pânã la "HANNIBAL". As fi foarte fericit dacã s-ar situa la acelasi nivel cu Tãcerea mieilor. Dar, cum eu lucrez cu gândul la concurentã, s-ar putea sã iasã chiar mai interesant decât acesta. El va avea însã, asta e sigur, un stil si un ton proprii."

Dino si Martha De Laurentiis au considerat cã Scott este regizorul ideal pentru transformarea ultimului roman al lui Thomas Harris într-un continuator demn al multipremiatului Tãcerea mieilor.

Douã au fost elementele ce l-au atras în mod deosebit pe Scott la acest sequel, dupã ce a repurtat un urias succes cu Gladiatorul. "Când Dino si Martha mi-au dat romanul, eram prins în realizarea unui film de mari proportii. N-am putut citi dintr-odatã cele 600 de pagini. L-am citit în trei transe. Am admirat densitatea actiunii si a personajelor. Mi-a plãcut faptul cã, nu numai cã povestea se petrece zece ani mai târziu, dar chiar cartea a fost scrisã zece ani mai târziu, de unde si deosebirea totalã de cea dinaintea ei."

Celãlalt element convingãtor a fost prezenta în rolul principal a unuia dintre cei mai respectati actori ai lumii. "De multã vreme doresc sã lucrez cu Anthony Hopkins," spune Scott. "Simteam cã Lecter înseamnã mult mai mult decât s-a lãsat sã se vadã în Tãcerea mieilor – din ratiuni dramaturgice. Romanul "Hannibal" mi-a confirmat senzatia. Ocazia de a explora partea necartografiatã a personajului mi-a stârnit tot interesul."

La fel de interesat era si Hopkins: "De ani de zile se vorbea de o continuare, dar am spus cã nu cred nimic pânã nu mã vãd în fata aparatului de filmat. Acum un an sau doi, aflu cã Thomas Harris scria o nouã carte. Dar Jonathan Demme, nu stiu de ce, a hotãrât cã nu va face filmul. Când am auzit de Ridley, am fost încântat. Apoi, nici Jodie nu a mai vrut. Când Dino mi-a arãtat lista actritelor luate în considerare pentru Starling, mi-a sãrit în ochi numele Juliannei Moore. Imediat, am spus cã mi se pare perfectã pentru rol."

Pentru Moore, personajul din Tãcerea mieilor cu care Jodie Foster a cucerit un Oscar, a fost o provocare primitã cu imensã bucurie, fãrã teamã de inevitabilele comparatii. "Jodie i-a dat o interpretare strãlucitã. Dar, acum e vorba de alt film. În primul, Clarice era încã studentã. Acum este o agentã FBI cu zece ani vechime. Eu, deci, îmi construiesc personajul pe o altã bazã. În acest moment al vietii sale, Clarice este cu totul altcineva."

Alte nume mari au completat apoi distributia, printre care Ray Liotta – în rolul Paul Krendler, un functionar corupt al Ministerului de Justitie; Giancarlo Giannini – o legendã a cinematografului italian – în rolul detectivului Pazzi; vedeta internationalã Francesca Neri este Allegra, sotia oportunistului Pazzi, iar Frankie R. Falson a revenit în rolul Barney, paznicul de la spital. Pentru echipa tehnicã, Scott a fãcut în genere apel la colaboratori încercati.



Startul s-a dat pe 8 mai 2000 la Florenta, ascunzãtoare perfectã pentru Hannibal, care aici se miscã liber, decor adecvat actiunii prin traditia sa de trãdãri, infamii si vãrsare de sânge. Superba atmosferã a Florentei, de la Dom, Palazzo Vecchio, Ponte Vecchio ori farmacia de la Santa Maria Novella – fondatã în 1221! – si pânã la Piata Nouã, unde africani în straie colorate vând suveniruri pentru turisti si la faimosul Porcellino (ce se spune cã l-a inspirat pe Thomas Harris în crearea unuia dintre cele mai înspãimântãtoare elemente ale povestii), a influentat pânã si banda sonorã a filmului. Astfel, ceea ce cântã Hannibal la pian este o compozitie a lui Hopkins, iar fragmentul de "operã" la a cãrei reprezentatie asistãm, este o micã lucrare compusã de Patrick Cassidy, anume pentru acest film, "Dante si Vita Nova".

În America s-a filmat timp de sase zile într-o mare garã din Washington. Vastul sãu hol central era dominat de scheletul unui urias exemplar de Tiranozaur, plasat acolo dupã ce echipa filmului prospectase locurile. Lui Scott i-a plãcut noutatea, astfel cã "Sue" a intrat si ea în cadru. "Ce ironie sã-l vezi pe Hannibal alãturi de cel mai fioros carnivor al preistoriei," comenteazã regizorul.

Pentru resedinta bogãtasului Mason Verger, s-a filmat (exterioare si interioare) în cea mai mare proprietate privatã din Statele Unite – Biltmore Estate, conacul lui George Vanderbilt, construit în 1889, înconjurat de 8000 de acri de grãdinã si pãdure. Filmãrile s-au încheiat pe 25 august 2000.