Articole Fantasia/2000

"FANTEZIA" apãrutã în 1940 a reprezentat probabil cel mai îndrãznet experiment al lui Disney, care a culminat cu dorinta sa de a combina animatia cu muzica clasicã. Conceputã ca mijloc de a aduce o popularitate nouã carierei lui Mickey Mouse (pe scurt "Ucenicul Vrãjitor") s-a transformat într-un succes care rãmîne unic în analele animatiei. Walt a avut ambitii mari în legãturã cu "FANTEZIA" si a prevãzut o versiune nouã în fiecare an.

«"FANTEZIA" nu are vîrstã, poate rula 10, 20 sau 30 de ani. Poate rula dupã ce eu mor "FANTEZIA" este o idee prin ea însãsi.» În cele din urmã, problemele financiare l-au oprit pe Disney de a continua planurile pentru film si cu timpul, interesul sãu s-a îndreptat spre alte proiecte.

"FANTEZIA 2000" continuã si dã viatã ideii originale a lui Walt Disney prin crearea unui program muzical nou interpretat de un distins grup de artisti si povestitori ai companiei Disney. În afarã de distractie si amuzament, pe ecran apar gazde celebre din diferite domenii artistice, cum ar fi: Steve Martin, Itzhak Perlmon, Bette Midler, Quincy Jones, James Earl Jones, Penn & Teller si Angela Lansbury. Îsi fac aparitia si maestrii: Leopold Stokowski si James Levine.

Veteranul animator Disney, Hendel Butoy (care a co-regizat "The Rescuers Down Under") a regizat el însusi douã dintre cele douã noi secvente ale filmului. Donald W. Ernst, si coproducãtor la filmul de succes "Aladdin" în 1992 a avut sarcina de producãtor. Don Hahn, unul dintre cei mai de succes producãtori ai Studioului ("Frumoasa si Bestia, "Regele Leu", "Cocosatul de la Notre Dame"), a fost chemat sã realizeze prefetele celor opt secvente ale filmului. Animarea segmentelor de film s-a fãcut si de cãtre: Eric Goldberg, Pixote Hunt, Francis Glebas si Gaëtan & Paul Brizzi. David Bossert a fost coordonatorul artistic si de efecte vizuale pentru cele sapte piese animate.

Unul dintre elementele cheie care au transformat "FANTEZIA 2000" în realitate, a fost implicarea unui talentat muzician pe post de colaborator activ. Recunoscutul maestru Leopold Stokowski s-a alãturat echipei Disney pentru a-i ajuta la producerea filmului clasic din 1940. Pentru acest ultim proiect, cineastii au apelat la dirijorul James Levine, a cãrui asociere de 28 de ani cu Opera Metropolitanã i-a adus un loc special în muzica internationalã. Printre realizãrile de seamã din cariera lui Levine mentionãm functia sa de director muzical la Festivalul Ravinia unde a dirijat Orchestra simfonicã din Chicago. Aceeasi orchestrã a fost aleasã opentru a înregistra noile selectii muzicale pentru "FANTEZIA 2000". De-a lungul a cîtorva ani, au avut loc cinci sesiuni de înregistrãri cu tehnologie de vîrf pentru a putea capta acustica unui concert de salã autentic. Prima înregistrare a avut loc în 1993. La fiecare înregistrare au luat parte 110 muzicieni.

Levine, care fusese influentat de "FANTEZIE" de cînd era copil, era nerãbdãtor sã ia parte la cel mai recent proiect Disney. De-abia asteptam sã spun DA" îsi aminteste el. "Eram atît de emotionat de faptul cã s-ar putea gîndi la mine si mi-ar cere sã fac asta. Este amuzant sã privesti cum iau nastere desenele animate. A trebuit sã înteleg conceptul de animatie înainte de a înregistra muzica."

Roy Disney avea în gînd sã creeze noi serii pentru "FANTEZIE" încã de cînd avea
12 ani si tatãl sãu (fratele lui Walt si co-fondatorul Studioului, Roy O. Disney) i-a povestit de ideea lui Walt de a adãuga "Flight of the Bumble Bee" (Zborul Bondarului) astfel încît sunetul personajului sã se audã în cinematograf. Filmul "FANTEZIA" a apãrut în 1991 pe casetã video si s-a bucurat de un mare succes.

Pentru selectarea programului muzical al "FANTEZIEI 2000" s-au avut în vedere mai multe criterii. Disney observã: "Trebuia sã fie muzicã descriptivã. Trebuia sã se potriveascã cu desfãsurarea povestii într-un fel sau altul si sã ne emotioneze." Pentru alegerea programului mzical, producãtorii au ascultat sute de piese muzicale, incluzînd multe din cele care au fost sugerate pentru productia originalului din 1940.

Ca si predecesoarea sa, aceastã continuare a "FANTEZIEI" a apelat la cele mai noi tehnologii si inovatii pentru a relata povestile si a crea imagini ce-ti taie respiratia. Fiecare dintre noile segmente foloseste un stil sau o combinatie ce este potrivitã pentru o anumitã poveste. De exemplu, balenele din "Pines of Rome" (Pinii din Roma) au fost create cu ajutorul imaginilor generate pe computer. Balerina din "Steadfast Tin Soldier" (Credinciosul soldat de plumb), a necesitat un program nou pe computer astfel încît pãrul si costumul ei sã se miste în directia în care dorea animatorul. Un sistem special s-a introdus pentru prima datã în "The Firebird" pentru a reda efecte si miscãri spectaculoase. Aceste serii sînt în contrast cu cea a Rapsodiei Albastre, care este un tip de animatie elementarã folosind desene stilizate, stil clasic de animatie folosit în 1940 la animarea lui Donald Duck în "Pomp and circumstance" sau în traditionalul "Beethoven's Fifth".

"FANTEZIA" a fost primul film înregistrat si lansat, care a folosit stereofonia. Procesul s-a numit "Fantasound" iar filmul a fost vizionat în locuri special amenajate. Pentru premiera de la New York, 36 de boxe au fost plasate în spatele ecranului iar alte 54 au fost asezate în fata orchestrei si la balcon.

"FANTEZIA 2000" a avut premiera internationalã la Sala Carnegie, în New York, pe data de 17 decembrie 1999, unde filmul a fost vizionat cu acompaniamentul orchestrei Filarmonicii. Aceastã premierã a fost urmatã de spectacole live în Londra, Paris si Tokyo. Filmul a fost piesa centralã a Galei Ajunului Mileniului Fantezia 2000 tinut la Centrul Civic Pasadena pe 31 decembrie.

Roy Disney declarã: "FANTEZIA" este un tip foarte personal. Este un film care intentioneazã sã miste pe fiecare spectator într-un mod personal. Este un mãnunchi de povesti care sînt grupate în asa fel încît te conduc dintr-un loc într-altul cu ajutorul unor mici excursii. Unele sînt amuzante, altele pline de emotie, de asemenea unele sînt dramatice, dar toate au un continut emotional care le dã valoare fiecãruia luatã în parte. Poti face lucruri minunate într-o piesã scurtã pe care nu le-ai putea face într-un film de lung metraj. Poîi experimenta un mijloc într-un mod pe care nu-l poti face în anumite circumstante. Este un lucru bun atît pentru artã cît si pentru artist.

În multe privinte, filmul a fost un cadou pentru artist. A fost un cadou pentru oamenii care au îndrãznit sã creeze ceva de genul acesta si tot ceea ce am fãcut noi a fost sã scoatem la ivealã o multime de oameni talentati care erau îndrãgostiti de fiecare cadru pe care l-au creat. Acestea sînt lucruri personale. Fiecare are ceva interesant de oferit.

Thomas Schumacher, presedintele companiei Walt Disney Feature Animation" declarã: "Roy Disney este nasul animatiei: sfîntul protector. El este cel care a luptat ca animatia sã supravietuiascã la Disney. A luptat pentru toate avantajele tehnice care s-au fãcut în animatie în ultimii 15 ani. Roy a fost forta conducãtoare din spatele acestora si a fost o sursã constantã de idei pentru ce ar trebui sã facem si unde ar trebui sã actionãm "FANTEZIA 2000" este ceva personal pentru el. Este proiectul ce-l emotioneazã profund si a pus suflet în a-l produce. Implicã povesti care-l emotioneazã pe el si pe artisti si crede cu putere în el. Cînd vezi acest film, vezi ceva ce-a luat nastere din pasiune. Fãrã Roy Disney, n-ar fi nici o "FANTEZIE 2000". Acesta este copilul sãu".

"Cînd cumperi un bilet la "FANTEZIA 2000", cumperi un bilet pentru o cãlãtorie într-o vastã gamã de animatie: personaj animat, animatie experimentalã, fantasticã, realistã. Este o cãlãtorie spiritualã ce surpride viziunea personalã a animatorilor talentati. Este de asemenea, o ocazie de a aminti cã animatia este artã purã. Spectatorii pot veni sã vadã arta animatiei la scarã mare, este într-adevãr extraordinar". Peter Schneider, presedinte la Studiourile Walt Disney, adaugã: "FANTEZIA a revolutionat ceea ce reprezenta muzica clasicã pentru oameni. Cu sigurantã i-a vãzut si le-a capturat atentia, demistificînd ceea ce obisnuia sã fie muzica clasicã. Deoarece pãsim în secolul al XXI-lea, cred cã "FANTEZIA 2000" va aduce muzica clasicã în atentia spectatorilor care nu sînt obisnuiti sã o asculte".

Peter Gelb, producãtorul muzical executiv si presedinte al Sony Classical, face urmãtoarea observatie: "Fantezia din 1940 a fost filmul cu care am crescut si este singura si cea mai semnificativã piesã de muzicã clasicã înregistratã electronic. Sansa de a lucra la continuarea ei este ceva ce nu cred cã cineva din lumea internationalã a muzicii clasice n-ar vrea sã experimenteze. Acest film va cîstiga un nou auditoriu pentru muzica clasicã, ceea ce îl face atît de important. Este un cadou inestimabil pe care Disney îl face spectatorilor pentru cã le permite sã asculte muzicã clasicã, poate pentru prima datã, într-un mod care-l va atrage în aceastã lume si îi va emotiona. O piesã ca "Firebrid Suite" te poate intimida, dar analizîndu-i esenta si reducînd-o la tema principalã, devine un curs introductiv în muzica clasicã pentru spectatorii novici. Presupun cã multi vor deveni interesati si deschisi în fata acestei expuneri".Experimentul temerar de spectacol si sunet al lui Walt Disney crearea "FANTEZIEI".

La exact un an dupã ce Mickey Mouse îsi face debutul pe ecran în primul desen animat vorbit (Steamboat Willie) Walt Disney a început sã experimenteze combinatia dintre muzicã si animatie în "The Sketeton Dance" (Dansul scheletului) în 1929. Acesta a fost primul din seria numitã "Silly Symphonies" (Simfonii stupide). În urmãtorii zece ani produce 75 de "Silly Symphonies" si le foloseste ca bazã pentru filmele care urmau sã aparã. Potrivit lui Disney: "Muzica a jucat întotdeauna un rol important de cînd sunetul a intrat în desenul animat".

În mai 1937 cînd productia "Snow White and the Seven Dwarfs" se apropia de sfîrsit, Walt Disney a fãcut primele cereri în legãturã cu cumpãrarea drepturilor de autor de la Paul Dukas pentru "The Sorcerer's Apprentice" (Ucenicul vrãjitor) pentru a-l folosi în desenul animat. Dupã douã luni s-a semnat un contract. Cu drepturile cumpãrate, Disney s-a gîndit sã gãseascã un dirijor renumit pentru a adãuga elegantã proiectului sãu din întîmplare l-a întîlnit pe renumitul maestru Leopold Stokowsky într-un restaurant din Los Angeles. Cînd Walt i-a spus lui "Stokie" planurile sale referitoare la "Ucenicul vrãjitor", acesta a acceptat ideea si a fost de acord sã colaboreze.

Întors în Studio, Disney a înmînat lista echipei de povestitori si a trecut în revistã piesa muzicalã pentru vedeta lor, Mickey Mouse le-a ordonat "sã evite gagurile simple, sã punã accent pe imaginatie emotionalã mai mult decît pe fantezie, în special în secventele din vis. Imaginea noastrã este desenatã sã trezeascã interesul spectatorului, sã-i înfioare, sã-i amuze nu doar sã-i facã sã rîdã". Nici un detaliu nu i-a scãpat din atentie lui Walt.

Stokowsky a sosit în Los Angeles în ianuarie 1938 aducînd echipa orchestralã si toate partiturile muzicii lui Dukas.

Sub îndrumarea lui James Algar, animatia a început în ianuarie. Entuziasmul lui Disney fatã de proiect a continuat sã creascã; s-a ajuns la un cost de 125.000 de dolari, ceea ce reprezenta de trei sau patru ori mai mult fatã de "Silly Symphonies".

Roy, fratele lui Walt, consilier financiar al Studio-ului era îngrijorat de faptul cã nu-si vor putea recupera banii. Producãtorul Ben Sharpsteen îsi aminteste: "Walt credea foarte mult în acest proiect. Era convins cã dacã se obtine calitatea pe care si-o dorea încasãrile vor fi pe mãsurã.

În afara eforturilor financiare, Disney a vrut sã experimenteze tehnici noi de proiectie si sunet. A vorbit despre un ecran mai mare si chiar a sugerat parfumarea sãlii cinematografului în timpul preludiului muzical. În sfîrsit, a pus accentul pe crearea unui nou sistem de sunet revolutionar care sã le dea spectatorilor senzatia de concert. Bill Garity a inventat un sistem stereofonic numit "Fantasound" si care a fost folosit doar la primele reprezentatii.

Munca la "FANTEZIE" a continuat pînã în ziua lansãrii iar ambitia de perfectiune a lui Walt a dus la ridicarea costurilor de productie la 2.280.000 de dolari. Premiera "FANTEZIEI" complete a avut loc la Broadway Theatre în New York, pe data de 13 noiembrie 1940 si a rulat un an de zile. Desi unii critici i-au gãsit lipsuri, majoritatea l-au considerat ca film de referintã. Revista "Time" l-a prezentat pe copertã ca pe un film de mare succes si s-au scris articole atît la rubrica de cinema cît si la cea muzicalã. Un numãr de factori conjuncturali au dus la dezastrul financiar al primei "FANTEZII". Pretul instalatiilor "Fantasound", pierderile suferite de piata europeanã ca urmare a rãzboiului devastator si rezultatele grevei de scindare din cadrul Studio-ului, au dus la schimbarea istoriei Studio-ului. Desi existau materiale pentru continuarea "FANTEZIEI" acestea nu au luat formã. Multe din piesele folosite în "FANTEZIA 2000", inclusiv "Rapsodia Albastrã", "Carnavalul Animalelor", "Firebird", au fost propuse pentru continuarea "FANTEZIEI" în 1940.

Walt n-a trãit sã-si vadã visul împlinit dar în 1956 filmul acesta a adus profituri la relansarea sa iar în 1969 o nouã generatie de spectatori au descoperit "FANTEZIA" iar filmul a devenit foarte popular. În 1977, coloana sonorã a fost înregistratã digital sub îndrumarea dirijorului, cîstigãtor al premiului Oscar - Irwin Kostal.

Dupã 12 ani, are ocazia celei de-a 50 a aniversãri, negativul filmului si sunetul original creat de Stokowski au fost refãcute folosind tehnologie de ultimã orã pentru a îndepãrta imperfectiunile. Progresele fãcute si refacerea coloanei sonore au fãcut posibil ca "FANTEZIA 2000" sã arate si sã sune mai bine ca niciodatã.