Most Wanted 2008

2007 e istorie, asa ca ar cam fi cazul sa vedem ce ne aduce 2008 la cinema, dar nu inainte ca Cinemagia sa va ureze un nou an beton (si nu doar la cinema). Ca sa facem uitat sfarsitul lui 2007, cu relativ putine filme bune, haideti sa aruncam o privire in viitor, sa vedem cam ce o sa ne incante pe marele ecran de acum inainte. Nu-i deloc surprinzator ca dintre filmele comentate si ras-comentate peste tot se numara cateva ecranizari dupa benzi desenate. Dupa succesul constant al unor Spider-Man, Sin City si 300, studiourile din State si-au dat seama ca BD-urile sunt un adevarat filon de aur, asa ca s-au apucat sa le cumpere si sa le ecranizeze la pachet. Cei de la Marvel Enterprises au acum nu mai putin de 15 proiecte in productie si nu sunt deloc singurii care se concentreaza pe supereroi mascati sau nu, accesorizati cu gadget-uri sau nu, cu superputeri fel de fel si implicati in evenimente care-ti taie rasuflarea. Ca-i stim deja sau ii descoperim de-abia acum, toti acestia stau cuminti pe banda rulanta, dar numai pentru putin timp: in 2008 Batman, Iron Man, Wolverine, Surferul de Argint si gasca din Watchmen o sa-si faca de cap in cinematografe si prin portofelele noastre, care se vor goli probabil pentru a le urmari pe ecranele de 28 de metri latime din primul cinema IMAX din Bucuresti, cu deschiderea programata pentru anul viitor.

La intrecere cu supereroii din benzile desenate se vor bate agenti secreti precum James Bond (care revine la umorul marca proprie), vrajitorasi viteji precum Harry Potter (si mai sumbru decat in partea a cincea?), arheologi neastamparati ca Indiana Jones (pornit iarasi in jungla, tot dupa un craniu, dar de cristal de aceasta data) si simbolisti ca Robert Langdon. La ultimul, daca nu stiti de unde sa-l luati, imaginati-va un Tom Hanks cu par slinos si cam prea lung si cu 50 de milioane de dolari in buzunar: pentru revenirea in rolul personajului principal din romanele lui Dan Brown, Hanks a pus mana pe cel mai mare salariu din istoria filmului. Cum sa nu accepte?

Dar sa-i luam pe fiecare in parte si pe toti pe rand pentru a vedea de ce sunt toate sansele sa stam cu ochii lipiti de ecranul de cinema in 2008.

Watchmen
Porneste cu o carte de vizita impresionanta. Zack Snyder este regizor si, dupa cat de bataios suna in interviuri, e clar ca omul vrea sa-si depaseasca succesul obtinut la inceputul anului cu 300. Cu romanul grafic al lui Alan Moore, singurul de acest gen considerat de revista Times demn de a fi pus pe lista celor mai bune 100 romane ale secolului, Snyder isi reduce numarul de personaje de la 300 la cateva zeci. Cele mai multe vor fi supereroi de diverse culori, marimi si temperamente, intr-o societate americana alternativa, unde acestora le-a fost interzis sa-si manifeste puterile. Unul dintre ei, Rorschach, isi da seama ca impotriva supereroilor are loc o conspiratie, cu scopul de a-i elimina pana la unul. Rorschach, ale carui trasaturi sunt acoperite de o palarie cu bor larg si o masca parca patata cu cerneala (asemanarea de nume cu creatorul celebrului test de personalitate nu este intamplatoare), este singurul supererou care si-a continuat lupta impotriva raului dupa ce colegii sai au intrat in ilegalitate. Unul dintre cele mai ambigui personaje, supereroul nu duce lipsa de fani: actorul Jude Law are un tatuaj cu Rorschach (nu spunem unde) si a declarat in repetate randuri ca si-ar dori foarte mult sa interpreteze rolul in cazul in care s-ar realiza un film inspirat de romanul grafic. Din nefericire pentru Law, Jackie Earle Haley (nominalizare la Oscar pentru rol secundar in Mici Copii/Little Children) se va juca de-a petele de cerneala in filmul lui Snyder, secondat fiind de o distributie formata din cvasinecunoscuti. Dar Watchmen nu va avea nevoie de actori celebri pentru a fi un succes, pentru ca atmosfera intunecata si evenimentele violente din film, plus efectele speciale de ultima generatie, sunt suficiente garantii ca o sa avem ce vedea. Cel mai probabil la sfarsitul lui 2008.

Cloverfield
E belea! Cel mai urmarit trailer (il gasiti la pagina filmului pe Cinemagia), cel mai tare producator, actori necunoscuti, subiect inca tinut secret (pentru cat timp, Doamne!) si un amanunt care ne hiperenergizeaza neuronii: este film cu monstri. J.J. Abrams, omul din spatele Lost si regizorul urmatorului Star Trek, are 30 de milioane de dolari la dispozitie ca sa faca istorie in gen. Vi se pare putin? Sigur nu este, pentru ca Abrams, cu o insula, cateva zeci de personaje si un scenariu aiuritor, si-a pierdut deja milioane de spectatori din lumea intreaga in hatisul abracadabrant, dar si adictivant al serialului Lost. Un cadru din trailerul Cloverfield arata ca monstrul lui Abrams este suficient de „huge” incat sa smulga capul Statuii Libertatii si sa dea de-a dura cu el prin Manhattan. In decorul apocaliptic provocat de atacul monstrului, un grup de tineri, grupati in jurul unui tip foarte popular, Rob, trebuie sa gaseasca o cale pentru a supravietui. Dar, cum filmul este regizat si produs de Abrams, poate cel mai putin previzibil om de film de la Hollywood in acest moment, niciun scenariu n-ar trebui sa para exagerat. Un lucru e clar: Abrams e hotarat sa transforme in istorie antica orice film cu monstri facut in ultimele decenii. Si eu cred ca e in stare de asa ceva...

Ingeri si demoni
Cu surprinzatoarea imaginatie a distribuitorilor romani, nu-i exclus ca ecranizarea dupa romanul Angels & Demons al lui Dan Brown sa beneficieze de un cu totul alt titlu romanesc. Codul lui Da Vinci, cel mai tare la incasari anul trecut in Romania (peste 140.000 de spectatori, fata de 105.000 ai urmatorului, Epoca de gheata: Dezghetul), a fost in acelasi timp fericitul castigator al titlului de “jegul anului”, acordat (fara trofeu) de forumistii Cinemagia. Asta nu l-a intors deloc din drum pe Ron Howard, care a acceptat sa regizeze acest prequel, si nici pe Tom Hanks, neputincios in fata celor 50 de milioane de dolari fluturate pe la nas de producatori. Dar sa vedem cam care sunt sansele ca acest film, lansat foarte inteligent in decembrie in Romania, sa ne placa. Pai sunt destul de mari, din simplul motiv ca, desi controversele starnite de Codul lui Da Vinci au transformat romanul in cea mai mediatizata carte a mileniului, Angels & Demons este mult mai spectaculos.

Daca in Cod Howard a simtit nevoia sa ne explice ca la gradinita, cu efecte speciale luminoase, care-i faza cu Maria Magdalena si Iisus, in Ingeri si demoni va alege cu siguranta artificii mai subtile, chiar daca si aici avem de-a face cu evenimente susceptibile sa te lase cu gura cascata. Pe scurt, intra in scena celebra antimaterie, cea care permitea vajnicelor nave ale viitorului din serialele trecutului sa ajunga pline de curaj acolo unde nu mai ajunsese nimeni. Mai “cuminte” de aceasta data, antimateria este folosita in scopuri teroriste: societatea secreta Illuminati vrea sa arunce in aer Vaticanul, pentru a sublinia o data pentru totdeauna intaietatea stiintei asupra religiei. Simbolistul Robert Lagdon (Hanks) are o singura zi la dispozitie pentru a opri containerul in care se afla infima cantitate de antimaterie (suficienta totusi pentru a sterge Vaticanul de pe fata pamantului) sa explodeze si sa ucida astfel toti capii Bisericii Catolice, reuniti in conclav pentru a alege urmatorul Papa. Adevarat ghid turistic al Romei si documentata incursiune in istoria artelor si-a religiei, Angels & Demons are toate sansele sa depaseasca incasarile Codului.

Aliens vs. Predator: Requiem
Acum vine, pe 11 ianuarie! In 2004 aparea AVP (adica Alien versus Predator pentru lenesi), mult-asteptatul hibrid al celor mai de succes francize thriller SF ale tuturor timpurilor. Din nefericire, ca si in genetica, unde combinatia dintre tigru si iepure duce mai rar la un simpatic iepuras cu blana de tigru si mai des la hidosenii, AVP a fost o dezamagire totala, in ciuda premiselor interesante (mediul inghetat al Antarcticii, piramida mobila, o actrita de culoare pe post de lider al echipei de cercetatori, italianul Raoul Bova alergat de un alien zglobiu). In sfarsit, cele 40 de milioane incasari stranse in primul weekend de lansare in State au convins producatorii ca au creat o capodopera, prin urmare avem parte de o continuare.

Cu un trailer R-Rated (adica trebuie sa te tina mama si tata de mana ca sa-l vezi, de parca nu-i de ajuns ca ai mai putin 17 ani) lansat acum ceva vreme saptamani, Aliens vs. Predator: Requiem promite mai mult. Eu unul de mult n-am mai vazut atata sange/acid/vopsea verde improscand ecranul, ceea ce nu zic ca ar fi o garantie a calitatii, dar macar exista sanse ca realizatorii sa inlocuiasca egalele urmariri din prima parte cu ceva actiune mai consistenta. De aceasta data se schimba si decorul: un orasel din Colorado, a carui viata tihnita se termina brusc cand in imprejurimi se prabuseste o nava, purtatoare a celor mai periculoase specii pe care le-a vazut vreodata rasa umana. Tagline-ul filmului e sugestiv: In spatiu nu te aude nimeni tipand. Pe Pamant nici nu mai conteaza... Din joc se importa pe ecran si predalienul, un hibrid intre cele doua rase extraterestre, care-si incepe propria initiativa impotriva oamenilor. Oare Requiem-ul din titlu este pentru sufletul umanitatii? Nu, cu siguranta, ca trebuie sa vina si o parte a treia...

Indiana Jones and the Kingdom of the Crystall Skull
A inceput in 1977, cand Steven Spielberg si George Lucas asteptau lansarea primului Star Wars. Se aflau in Hawaii si la un moment dat Spielberg a inceput sa-i spuna lui Lucas cum ar regiza el un film cu James Bond. Lucas l-a intrerupt: “am ceva mai bun de-atat”. Ei inca nu stiau, dar in momentul acela se nascuse Indiana Jones...

Cu siguranta aventurierul cel mai cool din istoria filmului, vajnicul arheolog interpretat de Harrison Ford a aparut in trei filme si a tot asteptat un al patrulea pana acum vreo doi ani, cand fostul-tamplar-acum-actor-si-sex-symbol Ford a zis ca, daca scenaristii nu vin cu un subiect bun pana in 2007, el nu mai joaca pentru ca la cei 65 de ani ai lui nu-l mai tin balamalele. Cu filmari exclusiv in Statele Unite (actiunea avand loc in principal in Maroc, jungla sud-americana si in alte locatii non-americane inca nedezvaluite), Indiana Jones 4 promite sa nu utilizeze imagini generate pe calculator, ci doar efecte speciale traditionale, plus casacadorii (Ford spune ca o sa si le execute singur, dar nu-l credem). Asta vom vedea atunci cand se va lansa trailerul oficial al filmului, adica zilele astea.

Bineineteles, noi tot stim ceva si pentru asta trebuie sa-i multumim unuia dintre figurantii angajati la filmari, care a povestit ziarului din orasul de bastina cam ce se intampla in ultimul Indiana. In cateva ore stirea era peste tot (inclusiv pe Cinemagia), iar saracul actor a fost cat pe ce sa sfarseasca dupa gratii. Am aflat asadar ca frumoasa Cate Blanchett (care tocmai a anuntat ca e insarcinata a treia oara) joaca rolul unei rusoaice brunete, care-l interogheaza/tortureaza la un moment dat pe Jones. Personajul negativ sunt de aceasta data capii armatei rosii, care vor sa puna mana pe un pretios craniu de cristal. Cum Indiana Jones este cel mai potrivit om pentru sarcina, arheologul va fi convins cu ajutorul unei metode mai neortodoxe: rapirea fostei sale iubite, Marion Ravenwood (Karen Allen).

Enchanted
Sa schimbam putin genul, intrand in... mda, aici avem o problema pentru ca Enchanted nu se inscrie nicaieri astfel incat sa nu mai ramana nimic pe dinafara. Aparent poveste clasica Disney si falsa revenire la animatia 2D, Enchanted este o combinatie intre basm si comedie romantica. Printesa Giselle (Amy Adams), fericita si frumoasa stapana a unui regat magic, este izgonita din lumea ei de catre malefica Regina Narissa, care o arunca intr-un... put. Problemele incep in momentul cand la capatul acestuia Giselle gaseste o gaura de canal din... Manhattan. Socata de noul mediu, unde puterile ei din regatul magic n-au nicio valoare, Giselle capata ajutorul unui frumos avocat specializat in divorturi (revenire la lungmetraj a lui Patrick Dempsey, vedeta serialului Anatomia lui Grey), care habar n-are ca in cautarea printesei a pornit si printul Edward (James Marsden), sortitul frumoasei. Acesta ajunge si el in Manhattan, hotarat sa-si revendice aleasa neprimitorului oras. Acum sa vedem cum ii impaca Giselle pe cei doi, pentru ca ar fi prea de tot ca numele cu rezonante frantuzesti al protagonistei sa sugereze si ceva porniri de “ménage à trois”...

Combinatia de animatie si comedie romantica, precum si slalomul din regatul magic in Manhattan ofera o multime de posibilitati celor de la Disney, care au toate sansele sa sparga tiparele cu acest film, programat in Romania in februarie. Si tot la categoria animatii produse de Disney (si Pixar, de aceasta data) intra...

Wall-E
Imaginea cu Wall-E, micul robot condamnat sa stranga timp de sute de ani gunoaie pe un Pamant parasit de risipitoarea sa rasa umanoida, este probabil una dintre cele mai induiosatoare si in acelasi timp ofertante din ultimii ani. E anul 2700, iar lungile secole de consumism nesabuit al oamenilor a lasat Terra sufocata de gunoaie. Oamenii pleaca spre locuri mai primitoare, lasand in urma, ca sa faca ordine si sa readuca planeta la conditii propice o armata de robotei specialisti in dat cu mopul. In urma unei erori de programare, dupa sute de ani singurul robot activ este micul Wall-E, care, dupa milioane de cubulete facute din deseuri compactate, ridica ochii spre cer si, prin stratul gros de gaze stacojiu-otravitoare, intrezareste stelele. Pe ideea ca cea mai neinsemnata dintre fiinte poate avea un destin uimitor, Wall-E afla ca poate mult mai mult decat sa alinieze deseuri cand pe Pamant aterizeaza Eva, o... (of, tastatura refuza sa produca un asemenea barbarism diminutivat) robotica trimisa de oameni pentru a vedea daca planeta a redevenit locuibila. De aici la deznodamantul animatiei Disney-Pixar numai imaginatia ne va ajuta si sigur ea va da gres, pentru ca vrajitorii celor doua studiouri acum aliate pentru totdeauna au stiut sa surprinda si sa impresioneze cu fiecare lungmetraj, cele mai faimoase fiind simpaticele Finding Nemo si The Incredibles. Iar producatorii promit ca filmul va arata de parca ar fi fost filmat de un cameraman. Ei bine, da, pe-asta am spus-o doar asa, ca sa se infioare specialistii...

Iron Man
De la Wall-E la Iron Man e doar un pas, dar unul mare. Hai sa recunoastem, ne plac foarte mult supereroii usor schizoizi, care de-abia sunt in stare sa-si tina prea navalnica personalitate in lesa (nu ma refer la incredibilul Hulk, totusi). Si cand aceasta personalitate vine la pachet cu un costum ros-galben cu bec de 500 de wati in piept, totul suna mai bine decat putem suporta. Vom vedea in mai 2008 cum arata ecranizarea Marvel, singurul lucru care ne face sa fim circumspecti fiind experienta regizorului Jon Favreau. Acesta a semnat in 2005 insipidul Zathura: O aventura spatiala. Cu Robert Downey jr., Gwyneth Paltrow, Jeff Bridges si Terrence Howard in rolurile principale, filmul lui Favreau se concentreaza pe unul dintre cele mai de succes personaje din universul Marvel. Tony Stark, enigmaticul mostenitor al concernului Stark Enterprises, este un genial inventator si un investitor caruia nimic nu-i poate sta in cale. In ciuda vietii aparent ireprosabile, Tony este bantuit de propriii sai demoni, asa ca noaptea devine puternicul Iron Man, intruchiparea a decenii de investitii in tehnologia de aparare. Cu o armura inteligenta ce a costat milioane de dolari, Iron Man lupta noapte de noapte impotriva faradelegilor si-a terorismului. Devenit un respectat justitiar, Tony incepe sa cedeze din cauza ritmului in doi timpi al vietii sale. Intr-un tarziu, barbatul va trebui sa se confrunte cu un inamic in fata caruia nu are sorti de izbanda: el insusi.

Ziceam ceva la inceputul articolului despre James Bond, Harry Potter, Batman si Wolverine? Va inselati! Chiar daca respectabilele personaje de mai sus isi filmeaza chiar acum kilometrii de pelicula, vom vorbi despre ele cu alta ocazie, pentru ca spatiu nu mai avem decat pentru doua filme. Sunt sigur ca nu vor atrage atentia la fel ca cele enumerate mai sus, dar eu unul le astept cu nerabdare, pentru ca sunt ecranizarile a doua romane care mi-au placut la nebunie. Primul este Dragostea in vremea holerei, cu Javier Bardem si Giovanna Mezzogiorno in roluri care lui nu i se potrivesc deloc, iar ei i se potrivesc perfect: Florentino Ariza si Fermina Daza, protagonisti ai unei povesti de dragoste ce se intinde pe durata a mai bine de 50 de ani. Cu talentul lui, Bardem are toate sansele sa convinga in rolul lui Florentino, in care l-as fi vazut mai degraba pe Gael Garcia Bernal, iar regizorul britanicul Mike Newell are sensibilitatea necesara pentru a vorbi dulcea limba a lui Gabriel Garcia Marquez.

Al doilea film este Vanatorul de zmeie, ecranizare dupa cinematograficul roman al lui Khaled Hosseini. Cu unul dintre cele mai interesante personaje principale in vizor, ambiguul si versatilul Amir, care, dupa o viata plina petrecuta in Statele Unite, decide impotriva tuturor sa se intoarca in Afganistanul natal pentru a plati amare datorii de suflet, Vanatorul de zmeie are toate sansele sa-si uimeasca spectatorul cu intensitatea intorsaturilor sale de situatie. Este regizat de neamtul Marc Forster, cel care a preluat si Bond 22 (ca sa-l pomenim si pe el...).