Spre deosebire de majoritatea artistilor care incearca sa surprinda lumea viselor umpland-o cu simboluri clar recognoscibile sau replici profund simbolice, regizorul Michel Gondry e in mod miraculos capabil sa ramana fidel lipsei de logica a viselor. Dupa "Eternal Sunshine of the Spotless Mind", filmul "Arta viselor" e un amestec neobisnuit de vise reale si realitati bizare in care spectatorul nu stie unde se afla...Iata mai jos un interviu cu regizorul de la care putem intelege ultimul sau film, acum in cinematografe.
Care este sursa de inspiratie ce sta la baza filmului "Arta viselor"?
Totul a început cu ani în urma de la o idee pe care am folosit-o într-un film video pentru trupa Foo Fighters, era vorba despre doi tineri ce-si împartaseau visele – vrand sa vada cum vor reactiona la visele celuilalt. Am inclus aceasta idee într-o poveste despre felul în care visele pot afecta relatia dintre doua persoane si felul în care relatia le va afecta la randul ei visele.
Cum a ajuns Gael García Bernal sa lucreze la proiect?
Ne-am întalnit prin intermediul unui prieten. Gael Garcia Bernal parea sa aiba calitatile generale pe care le cautam. Caracterul lui Stephane este ceva dintr-un alter ego... La început mi-am facut griji pentru ca Gael este un tip atat de frumos, amuzant, si m-am gandit, "Bine dar lumea va crede ca asa ma vad eu pe mine însumi". Dar el este un actor foarte bun si astfel am reusit sa depasim aceasta problema. Haideti sa vorbim despre actori.
Ce experienta ati trait, regizand aceasta distributie de actori : Gael, Charlotte Gainsbourg, Alain Chabat?
A fost nemaipomenit. Gael a venit cu multe sugestii si idei si el este într-adevar amuzant. Charlotte a jucat în modul cel mai încrezator, am obtinut tot ceea ce am cerut de la ea. A fost uimitor. O parte a acestei meserii este sa te adaptezi fiecarei personalitati si sa scoti ce e mai bun din fiecare persoana. A fost grozav faptul ca nu prea am avut timp sa repetam, filmarile au fost intense, comunicarea între noi s-a dezvoltat foarte repede.
Pe ce ati filmat ? Cat timp a durat filmarea fotografierea principala ?
Am filmat pe 35mm si am avut la dispozitie sapte saptamani. Animatia din secventele de vis a fost facuta intensiv pe parcursul a mai mult de doua luni si jumatate în casa mea de la tara din Villemagne, într-o zona montana. Acest lucru s-a întamplat cu sase luni înainte de începerea filmului.
Efectele din film au o calitate "taiat si lipit" sau "arta si mestesuguri". Au fost facute pe camera video sau digital ?
Efectele au fost facute pe camera, cadru cu cadru. Cand ziua se termina cu actorii, aduceam o camera de animatie pentru a filma obiectele cu aceeasi lumina. Poate ca nu este în totalitate eficienta aceasta metoda din punctul de vedere al regizarii dar este nevoie de acest angajament pentru a ajunge la aceasta calitate a "mestesugului". Am fost primii care am filmat aceasta noua modalitate de la Fuji. Aceasta s-a numit Eterna si cred ca se refera la ultimul meu film desi nu vreau sa par arogant.
De ce a fost important ca actiunea sa se desfasoare la Paris ?
De fapt am filmat în fiecare cladire unde am locuit cu fiul meu si cu mama lui. De fapt ei înca locuiesc acolo, doua etaje mai sus. A fost important sa alegm acest loc pentru ca acolo a fost ultima data cand am avut o slujba care nu avea legatura cu filmele. La vremea aceea lucram pe post de artist desenator pentru calendare. În acelasi timp nu am vrut sa petrec timp pentru a afla cum e sa traiesti la New York, sau în alta parte si am vrut sa ma duc direct la povestea de iubire dintre cele doua persoane.
In ce masura experienta filmului "Eternal Sunshine of the Spotless Mind" sau videoclipurile muzicale au influentat filmul "The Science of Sleep" ("ARTA VISELOR") ?
Intotdeauna fac proiecte a caror rezultat este nesigur. Eu am nevoie de acest element de surpriza, ca sa-mi pastrez interesul. Cred ca m-am deprins cu acest lucru de la filmele de animatie : filmezi cate o singura imagine odata dar nu stii cum o sa arate pana nu primesti filmul de la laborator. Este ca si cand ai face experimente. Încerc întotdeauna sa ma pun într-un loc unde n-am fost niciodata. Asadar explorez multe tehnici si modalitati pentru a comunica cu actorii si pentru a spune o poveste. Cu acest film am vrut sa explorez o parte din creierul meu fara prea multe restrictii. Aceasta a fost cheia pentru fiecare aspect al acestui proiect. Nu am pus la îndoiala ideile mele.
Ati spune ca In general au fost imaginile care s-au potrivit cuvintelor sau, dimpotriva, cuvintele s-au potrivit imaginilor in acest film ?
Este o întrebare buna. Cred ca, spre deosebire de proiectele mai vechi pe care le-am facut singur, odata cu acest film totul a venit împreuna. Cred ca " vedeam" povestea împreuna cu imaginile in acelasi timp.
Ce sperati ca va pastra publicul din acest film ?
Sper ca le va parea rau pentru mine si pentru ghinionul meu cu fetele. Nu în ceea ce priveste filmul dar în viata reala. Sper ca multe fete se vor oferi sa ma ajute sa depasesc vechile mele experiente nereusite… Serios, sunt bine acum. Sper ca publicului ii va placea povestea si se va implica în aceasta. Sper ca publicul va fi, de asemenea, inspirat sa se întoarca acasa, sa ia o foarfeca si o cutie de carton si sa-si faca propria povestioara.
Ce inseamna pentru dumneavoastra faptul ca filmul "The Science of Sleep" ("Arta Viselor") participa la festivalul Sundance?
Asta inseamna ca mi-am chemat actorii si le-am spus : "Bai, participam la Sundance!" Vorbesc serios, pentru mine este o metoda buna de a incepe viata în cinematografie. Poate chiar cea mai buna. Acest lucru se va vedea in mediile unde va fi apreciat pentru ceea ce este.
