Animația Omul-Păianjen: În lumea păianjenului, acum în premieră pe marile noastre ecrane, ne prezintă o nouă viziune asupra super-eroului Marvel, care a fost creat de Stan Lee şi Steve Ditko în 1962.
Omul-păianjen: În lumea păianjenului ni-l prezintă pe adolescentul Miles Morales, din Brooklyn, în rolul principal, ca o dovadă a posibilităţilor nelimitate pe care le are universul Spider-Man, în care oricine ar putea să poarte vestita mască, spun producătorii animației.
Inspirat de personajele din cartea de benzi desenate a scriitorului Brian Michael Bendis şi a artistului plastic Sara Pichelli, din 2011, filmul se axează pe aventurile unui adolescent afro-latino-american din Brooklyn, Miles Morales, care încearcă să se integreze într-o şcoală privată din Manhattan.
Secvenţe în care te simţi ca într-o carte de benzi desenate
Unul dintre elementele cele mai relevante ale filmului este stilul său vizual extrem de dinamic, care depăşeşte aşteptările spectatorului de filme animate pe calculator şi care aduce un omagiu volumelor de benzi desenate din Epoca de Aur. „Avem momente în care imaginea se împarte în mai multe paneluri, exact ca în benzile desenate,” explică producătorul Christopher Miller. „Sunt imagini flash, care permit asocierea pozelor în diferite moduri şi mai avem şi efecte sonore sau vizuale stilizate de-a lungul întregului film. Sunt secvenţe în care te simţi ca într-o carte de benzi desenate. E interesant de făcut şi de urmărit un astfel de film. Iar coregrafia lui este avangardistă, profilând într-un fel modul cum se va face animaţia în viitor. Scenaristul Phil Lord menţionează că talentaţii artişti ai echipei au folosit cele mai moderne mijloace de animaţie pe calculator, combinându-le cu tehnicile manuale de crearea imaginilor pentru a reda planurile multiple ale povestirii.
Combinare armonioasă a tehnicilor CGI cu desenele realizate de mână
Animaţia este un proces extrem de meticulos. De exemplu, un artist trebuie să muncească aproape o săptămână pentru a realiza o animaţie de 4 secunde. Pentru Spider-Verse, din cauza procesului complex de combinare armonioasă a tehnicilor CGI cu desenele realizate de mână, artiştilor le-a luat o săptămână ca să animeze o singură secundă de film. În plus, viteza cadrelor din Spider-Verse este de două-trei ori mai mare decât în celelalte filme animate.
Tehnica artistică are un rol şi în zugrăvirea personajelor şi a stărilor emoţionale, în special a personajelor principale, care sunt Miles şi familia sa, cărora realizatorii le-au dat viaţă. Parcursul lui Miles ca Spider-Man este unic – el este primul Spider-Man afro-latino-american, dar el trece prin aceleaşi experienţe, general valabile pentru oricare altă persoană – el încearcă să se integreze, să-şi găsească locul în lume, etc. El este un personaj la care vibrează toţi spectatorii, iar tema filmului este maturizarea, chiar dacă filmul are aparenţa unui film dedicat unui super-erou.
Lord şi Miller extind domeniul genului, explorând capacitatea personajului de a deveni super-erou pentru prima dată, urmând o cale mult bătătorită de alţii.
Spider-Man: În lumea păianjenului i-a oferit prolificului şi premiatului producător Avi Arad şansa de a reveni la originile sale de animator. Arad, care are o carieră îndelungată şi de succes atât în turnarea filmelor de animaţie cât şi în seriale şi filme artistice şi de televiziune — care include şi cele șase filme Spider-Man de până acum — povesteşte: „Toţi merg de la animaţie către filmele artistice , dar noi ne-am gândit să o luăm în sens invers. Aveam şansa de a ilustra stilul artistic al cărţilor de benzi desenate şi de a realiza un film pentru toate vârstele. Ideea diversităţii era de asemenea importantă pentru noi pentru că tema majoră a lui Spider-Man este aceea că oricine s-ar putea afla sub masca sa. Esenţialul este că atunci când îţi pui masca pe faţă, dobândeşti inima şi sufletul de erou”.
Producătoarea Amy Pascal (Spider-Man: Homecoming, The Post) subliniază faptul că filmul le-a permis realizatorilor să prezinte super-eroul dintr-un unghi complet nou. „Avi şi cu mine am fost de acord că nu s-a mai făcut niciodată un film de animaţie despre un erou de benzi desenate,” relatează Pascal. „În plus, noi mai voiam să facem un film pentru toate vârstele, nu doar pentru copii. Animaţia îţi oferă o nouă modalitate de a explora personajele, care nu poate fi folosită în filmele de live-action”.
„Pot spune că am avut noroc să lucrăm la o astfel de producţie, care se bucură de nerăbdarea unui număr imens de spectatori”, susţine regizorul Bob Persichetti (scenarist şi autor al poveştilor pentru filmele The Little Prince şi Puss in Boots). „De aceea am putut să devenim mai curajoşi în privinţa soluţiilor noastre vizuale. Scopul nostru era să extindem stilul vizual şi paleta coloristică, pentru a crea un film care să fie complet diferit de filmele anterioare, animate pe calculator. Una dintre calităţile benzilor desenate este aceea că reuşesc să exprime printr-o singură imagine o întreagă poveste, atitudine, mişcare, sau acţiune. În cursul animaţiei, noi am încercat să realizăm acelaşi lucru”.
Un nou stil vizual
Sub coordonarea regizorilor, artiştii şi echipa de efecte vizuale de la Sony Pictures Imageworks au inaugurat un nou stil vizual excepţional, care face cinste volumelor de benzi desenate de altădată. Din postura lui de regizor, Peter Ramsey (Rise of the Guardians) explică, „Desigur că mai multe zeci de filme Marvel se bazează pe imaginea aceea, atunci când ecranizează o poveste, dar nu-mi vine în minte niciun alt film animat, care să reuşească o asemenea realizare vizuală. De aceea, spectatorii au avut o reacţie atât de pozitivă”.
Ramsey, care este unul dintre regizorii afro-americani de top în domeniul animaţiei de astăzi, spune că a fost extrem de fericit să lucreze la un film centrat pe un super-erou care să provină dintr-un mediu complet diferit. „Până de curând, eroii şi personajele principale erau interpretate preponderant de albi, ceea ce constituia, cel puţin la nivel mental, un fel de blocadă pentru artiştii de culoare”, mărturiseşte el. „Faptul că Miles Morales devine astăzi Spider-Man ne face să sperăm că personajele titulare din filme nu vor mai fi doar bărbaţi albi. Aceasta e ideea pe care dorim s-o transmitem publicului”.
Pentru regizorul şi co-scenaristul Rodney Rothman (scenaristul filmului 22 Jump Street), filmul a fost un proiect ce a necesitat multă muncă migăloasă. „Fiecare cadru trebuia realizat cu meticulozitate”, explică el. „Abordarea noastră era să forţăm cât se putea de mult fiecare element al filmului, pe care-l voiam original şi nou, pentru public. În ceea ce privea povestirea, ca şi în romanul grafic, era vorba despre experienţele prin care trecea Miles Morales şi relaţiile cu familia sa. Avem toate elementele palpitante ale unui film cu super-eroi, personajele şi variantele date de lumea lor, dar esenţa filmului este legată de relaţiile lui Miles cu familia sa”.
Părerea ta
Spune-ţi părerea