Pericolul prezentat în Terminator: Genisys, mai aproape de realitate ca niciodată

Săptămâna aceasta, odată cu lansarea la cinema a Terminator: Genisys, a devenit subiect de dezbatere etica integrării sistemelor robotice în cele biologice. Un experiment recent realizat de Google, și citat de publicația Mashable, care a simulat un dialog cu o inteligență artificială (un computer), scoate în evidență un fapt de altfel cunoscut - o inteligență artificială nu e capabilă să ia decizii etice. În Terminator Genisys, ca în toate filmele Terminator, de altfel, premisa este că o rețea globală de computere capătă conștiință de sine și decide, în lipsa oricărei etici, să distrugă rasa umană. Mai mult, John Connor este în Terminator: Genisys un hibrid om/maşină (după cum vedem încă din trailere) care se poate autocontrola inclusiv la nivel molecular.

În filmul din 1984, ideea de nanotehnologie și de rețele globale era ceva de domeniul SF-ului - nu fuseseră încă implementate, dar deveneau subiect de film odată cu primul Terminator al lui James Cameron. În 2015, avem internet, rețele de socializare, telefoane inteligente  - în același timp - nanotehnologia și mecanica moleculară permit un control al computerului asupra materiei vii (implanturile inteligente, de exemplu). 

Stephen Hawking şi Elon Musk au tras, separat, câte un semnal de alarmă anul trecut, sugerând că o asemenea tehnologie omnipotentă ar putea pune omenirea întreagă în pericol. Şi starurile din Terminator, se pare, gândesc la fel: „Este ceva cu care trebuie să fim foarte atenţi”, spune Arnold Schwarzenegger, într-un interviu cu publicația mai sus citată. „Computerele ne-au luat-o înainte cu inteligenţa, la ora actuală. Trebuie să fim atenţi. Să ne gândim doar cum e să joci şah cu calculatorul. Nu ai nicio şansă”. Însă concluzia nu se aplică doar la şah. Ci şi la un alt eventual război.

Există şi veşti bune: Cei care au fost cooptaţi în calitate de consultanţi pentru Terminator: Genisys sunt destul de încrezători că totul va fi bine.

Producătorii filmului Terminator: Genisys au cooptat câţiva oameni de ştiinţă în cadrul UCLA Science and Entertainment Exchange. Printre ei se numără Ricardo Gil da Costa, neurolog, şi nanotehnologul Paul Weiss, un expert în mecanică cuantică. Ei sunt „părinţii” personajului John Connor, un hibrid om/maşină (după cum vedem încă din trailere) care se poate autocontrola inclusiv la nivel molecular.

„Modul în care este privită nanotehnologia în filme este întotdeauna unul peiorativ”, spune da Costa.  „Există un nou domeniu de cercetare, numit neuroetică, etică în relaţie cu neurologia. Care are propriile sale capcane, ca şi ingineria genetică. Un exemplu ar fi moleculele sintetice, în care se ştie poziţia fiecărui atom. Totuşi, tehnologia nu e nouă: este cea utilizată curent în ecranele LCD, şi are multiple aplicaţii benefice, de la implanturile cohleare care restituie auzul şi până la stimularea cerebrală în cazurile de paralizie”. Aplicaţiile sinistre gen Terminator rămân, după cei doi, de domeniul cinematografiei.

„Producătorii filmului Terminator: Genisys au dorit să vină cu ceva nou care să fie în trend cu cercetările din ziua de astăzi”, declara Gil da Costa, citat de publicația Mashable.

O problemă interesantă ar putea fi „conştiinţa îmbunătăţită” (augmented cognition) - integrarea creierului cu calculatoarele. „Computerele procesează datele şi recunosc mult mai repede tiparele, însă creierele sunt superioare cât privește deciziile bazate pe emoţii, care - deşi par anti-raţionale - ne ajută să facem ceea ce trebuie pentru supravieţuire”.

Dezbatere: credeți că dezvoltările recente în domeniul microtehnologiei și a informaticii au adus mai aproape pericolul prezentat în seria Terminator?