După Leviathan, Andrey Zvyagintsev descrie încă o dată o umanitate brutală și nemiloasă - fragilă, ruptă – în acest portret fără compromis al luptelor care se duc într-o familie în care nu există iubire.
Zhenya și Boris trec printr-un divorț dificil, marcat de resentimente, frustrare și învinuiri. Pregătindu-se deja de noile lor vieți,fiecare cu un nou partener, cei doi sunt nerăbdători săo ia de la capăt, să întoarcă pagina – chiar dacă asta presupune să își abandoneze fiul, pe Alexei, în vârstă de 12 ani. Până când, după ce este martorul uneia dintre certurile lor, Alyosha dispare...
„Epoca noastră postmodernă este o societate postindustrială, inundată de un flux constant de informații primite de indivizi foarte puțin interesați de ceilalți oameni. Ceilalți sunt doar un mijloc de a-ți atinge scopul”, spune Andrey Zvyagintsev despre film. „
Zilele acestea, fiecare om este pentru el însuși. Singura cale de ieșire din această indiferență este de a te dedica celorlalți, chiar și celor complet străini (…) Este singurul mijloc de a ne împotrivi dezumanizării și dezordinii lumii”.
