Nu am văzut încă Trauma/Concussion şi nici alte filme realizate de echipe etnice de la Hollywood, ca să avem o idee despre cât de îndreptăţile sunt criticile şi anunţurile de boicot ale următoarei gale Oscar, dar modul cum intenţionează Academia Americană de Film să rezolve această criză de imagine este cel puţin surprinzător. Iată mai jos câteva motive pentru care Oscarurile şi-ar putea pierde din relevanţă pe parcursul următorilor ani, ca rezultat al politically correctness-ului american şi, mai ales, al discriminării pozitive.
La o problemă de imagine, Academia a găsit o soluţie de PR: dublarea numărului de membri noncaucazieni şi a membrilor de sex feminin până în 2020, pentru a asigura "diversitatea" nominalizărilor şi a premiilor la următoarele ediţii. Este o non-soluţie: în primul rând, Academia va invita noi membri nu neapărat pentru realizările lor cinematografice, ci doar pentru că sunt de culoare sau hispanici sau asiatici sau pentru că sunt femei. Iar aceşti noi membri vor promova filme cu echipe etnice sau filme realizate de femei nu neapărat pentru că sunt mai bune decât celelalte filme, ci pentru culoarea pielii sau pentru sexul echipelor lor. În aceste condiţii, un film precum Straight Outta Compton, nominalizat anul acesta pentru scenariu original, în 2020 ar putea avea nominalizări la Cel mai bun film, Cel mai bun regizor şi poate şi la alte categorii...
Fără o sincronizare a industriei de la Hollywood, care să producă filme relevante cu şi despre minorităţi sau femei, decizia AMPAS este apă de ploaie, aducând după sine soluţia de imagine a unor Oscaruri "multicolore", dar gata să provoace discuţii (şi aşa prezente) despre relevanţa acestor premii. "Academia va prelua conducerea şi nu va aştepta industria să o prindă din urmă", a declarat Cheryl Boone Isaacs, preşedinta comitetului director al Academiei.
O altă decizie a Academiei priveşte îndepărtarea membrilor "irelevanţi" de la vot. Un comunicat anunţă că din 2016, "statutul de votant al noilor membri va dura zece ani şi va fi reînnoit numai dacă acel membru a fost activ în cinema de-a lungul acelui deceniu".
Aceeaşi procedură se aplică şi pentru membrii deja existenţi ai Academiei, iar cei de la Deadline au dezvăluit marea hibă din spatele acestei schimbări de procedură: "Dintr-un punct de vedere PR-istic, îndepărtarea de la vot a membrilor inactivi pare o mişcare buna. Dar iată problema: de multe ori membrii mai în vârstă sunt şi cei mai conştiincioşi în ceea ce priveşte vizionarea filmelor nominalizate (cei mai tineri sunt prea ocupaţi să facă filme). Mai mult, cei care au devenit membrii Academiei în anii '60 sau '70 sunt în mare parte liberali, chiar activişti. Astfel, Academia i-ar putea tăia de pe listă chiar pe membrii cei mai deschişi în faţa schimbării şi a diversităţii".
Cei de la Deadline mai comentează că, în cel mai interesant an din istoria recentă a Oscarurilor, când nu mai puţin de cinci filme (The Big Short, Spotlight, The Revenant, Mad Max: Fury Road şi Bridge of Spies) au şanse reale să câştige premiul cel mare, competiţia acerbă este umbrită de acuzaţiile privind rasismul Academiei şi de ameninţările cu boicotul galei. Conform analiştilor Deadline, efectele negative ale deciziilor Academiei ar putea fi mai numeroase decât cele pozitive, iar faptul că discuţiile se poartă înainte de gala Oscar deturnează atenţia de la filme la strategii nesigure pe termen lung.
Ce părere ai despre scandalul Oscarurilor şi schimbările de strategie ale Academiei?
Părerea ta
Spune-ţi părerea