Unul dintre filmele care mi-au atras atenţia la Veneţia este sud-coreeanul Bangdokpi (Anti Gas Skin), în regia gemenilor Gok şi Sun Kim (Geo-Lobotomy), o frescă în care satira se îmbină cu elemente suprarealiste şi fantastice pentru a face portretul relelor politice şi sociale din Coreea de azi, împărţită între Nord şi Sud, în Republica Coreea - sudul democratic, proamerican, şi Republica Populară Democrată Coreea, comunistă.
Un criminal în serie care poartă o mască de gaze răspândeşte teroarea. Pe urmele lui pornesc patru persoane, în ziua alegerilor primarului din Seul: e vorba despre Miju, o fată hirsută (părul de pe faţă şi reacţiile pe care le are când e lună plină o fac să aducă a lup), care conduce o sectă formată din tineri ce îşi planifică sinuciderea în masă, Bosik - un poliţist de circulaţie care e convins că este un supererou, Patrick - un ofiţer de marină, american, aflat pe punctul de a înnebuni de durere - iubita lui coreeancă a fost ucisă de ucigaşul cu mască, şi Ju Sanggeun, candidatul favorit în alegerile pentru primăria Seulului, care a primit o ameninţare cu moartea.
Cine este omul din spatele măştii rămâne, până la finalul filmului, un mister. Ucigaşul e peste tot, sau poate că e în fiecare dintre noi - par să spună Gok şi Sun Kim, în acest film de două ore, în care poveştile se intersectează, bizarul căpătând proporţii neaşteptate. Totul sfârşeşte într-o secvenţă desprinsă dintr-un peisaj post-apocaliptic, cu oameni căzuţi fără conştiinţă pe străzile înecate de un fum gros, a cărui provenienţă este o necunoscută. Sun Kim a participat la proiecţia veneţiană a filmului, alături de actriţa principală - adolescenta hirsută.
Anti Gas Skin a concurat în secţiune Orizzonti cu un alt film sud-coreean, pe lângă celelalte 62 de producţii în competiţie, Oki's Movie - film al mult mai celebrului Sang-soo Hong (Premiul Un Certain Regard anul acesta la Cannes pentru filmul Ha Ha Ha, după alte cinci participări anterioare la acest festival). Filmul este alcătuit din patru episoade. Trei din cele patru personaje principale apar în toate cele trei părţi, având roluri diferite, dar care se suprapun totuşi. Ultima parte este povestea unei studente la regie, Oki, care a făcut un film despre doi bărbaţi cu care a avut relaţii, unul tânăr şi altul mult mai în vârstă. În filmul ei redă experienţele trăite cu cei doi bărbaţi, la un an diferenţă unul de altul, la muntele Acha. Ea alternează secvenţele care îi au ca protagonişti pe cei doi bărbaţi, rezultând un zig -zag al veţii ei alături de cei doi.
Nu cred ca acest film din competitie m-ar atrage sa-l vad. E bizar si sumbru. Avand insa in vedere ca cinematografia coreeana m-a uimit in ultimii ani si inca o mai face...
As fi tentata sa vad Oki's Moovie, sunt convinsa ca povestea oricat de banala ar fi, tot ar fi captivanta. Coreenii se pricep atat de bine sa " te prinda" si sa te surprinda in filmele lor, incat totul e posibil.
Cel de-al optulea film al prolificului regizor Kim Ki-duk, care a precedat cu un an mai cunoscutul Spring,
Summer, Fall, Winter… and Spring , este Hae anseon / The Coast Guard...
Dintre regizorii coreeni de azi, in momentul actual Hong Sang-soo pare cel mai „pe val”, cel putin pe plan international. 2010 este cu siguranta anul sau: la a sasea participare la Festivalul de la Cannes...
Chingu / Friend (2001), al treilea lungmetraj al cineastului Kwak Kyung-taek (si cel mai iubit film al sau de pana acum), a fost campion de box-office in Coreea,
cu aproape 8,2 milioane de spectatori platitori, mai bine de doi si jumatate, pana cand a fost detronat de Silmido de Kang Woo-suk,
care l-a intrecut cu vreo 3 milioane de bilete vandute...
Părerea ta
Spune-ţi părereahttp://www.youtube.com/watch?v=tZ9PgdW6LUY
As fi tentata sa vad Oki's Moovie, sunt convinsa ca povestea oricat de banala ar fi, tot ar fi captivanta. Coreenii se pricep atat de bine sa " te prinda" si sa te surprinda in filmele lor, incat totul e posibil.