Articole The Women

In 1994, Diane English, premiata creatoare, scenarista si producatoare a sitcomului consacrat Murphy Brown, a citit un articol in "Variety" despre o posibila reecranizare a filmului The Women, comedia clasica din 1939, regizata de George Cukor pentru MGM. Bazat pe piesa de teatru de mare succes din 1936, semnata de Clare Booth Luce, filmul spune povestea unei sotii nedreptatite de societate si a prietenelor ei. Inca de atunci a impresionat prin distributia formata doar din vedete: Norma Shearer, Joan Crawford, Rosalind Russell, Paulette Goddard si Joan Fontaine.

Articolul i-a atras atentia si a pus-o pe ganduri. "Mi-am amintit de filmul precedent si de cat de frumos fusese sa vad atatea actrite de exceptie impreuna pe ecran. si cat de amuzant a fost ca nu era niciun barbat in preajma", spune English. "Dar mi-am amintit si ca filmul avea idei destul de demodate, care aveau mare nevoie de o actualizare."

Filmul si piesa de teatru erau productii specifice acelor vremuri, cand era de asteptat ca femeile sa aiba ca scop principal casatoria. Mai exact, piesele originale se concentrau asupra unui anumit mediu - inalta societate din Manhattan - pe care Luce a atacat-o in primul rand, ca redactor si ziarist la revista "Vanity Fair". Luce, care s-a casatorit cu puternicul editor al revistei "Time", Henry Luce, in 1935, s-a relaxat mult odata cu The Women, a doua sa piesa. Scenariul piesei, semnat de Anita Loos (autoarea romanului "Domnii prefera blondele") si de Jane Murfin, a pastrat viziunea dura a lui Luce.

"Piesa si filmul original au fost ca o scrisoare de amenintare pentru femeile de societate, superficiale, care ar fi in stare sa se injunghie oricand pe la spate de dragul unui barbat", spune English. "Ideea era perfida, totul se intampla foarte repede si era extrem de incisiv. A trebuit sa gasesc o cale de a schimba punctul de atractie. Voiam sa pun in prim-plan femeia, dar fara sa dau la o parte rama originala, care includea umorul incisiv."

Strategia ei a fost sa pastreze povestea de baza, despre Mary Haines, o femeie maritata, fericita, care descopera ca sotul ei are o aventura cu o vanzatoare ambulanta, pe nume Crystal Allen. Dar a extins spectrul de femei care fac parte din cercul de prietene si de rude ale lui Mary, creand personaje din diferite arii sociale, de diferite generatii, profesii, stari civile si orientari sexuale. Mary insasi e o femeie moderna prin definitie; inteligenta si implinita, dar si implicata in prea multe activitati: are o cariera part-time in domeniul modei, un rol important in cadrul unei fundatii de binefacere si o puternica inclinatie spre a incerca sa le faca tuturor pe plac. Edith Potter, mama a sase copii, care sustinea sus si tare ca nu suporta barfa, a devenit Edie Cohen, o mama a patru copii, o femeie complexa, cu inclinatii artistice. Fata batrana din filmul original, scriitoarea stearsa si sadica Nancy Blake, a devenit Alex Fisher, o faimoasa eseista umorista si o lesbiana sexy.

Probabil cu mai mult simt critic, English a reinventat personajul Sylviei Fowler, prietena cea mai buna a lui Mary Haines. Asa cum era ea creionata de catre Rosalind Russell in filmul lui Cukor, Sylvia parea o nevasta perfida, cu un talent aparte pentru a aduna si a raspandi barfe de tot soiul. English a transformat-o pe Sylvia in Sylvie Fowler, o femeie singura foarte fericita, redactor la o revista, prietena devotata a lui Mary inca din vremea liceului. in scenariul original, Sylvia imprastie cu bucurie vestea ca Mary are probleme; in povestea lui English, faptul ca Sylvie tradeaza viata personala a lui Mary e o tragedie pentru ea, trezindu-i nenumarate regrete.

Descriind felul in care a abordat problema, English explica: "Am vrut sa transform filmul intr-o poveste de dragoste intre doua femei heterosexuale. Originalul o are in prim-plan doar pe Mary Haines, care va reveni langa sotul care ii tradase increderea. in versiunea mea, am vrut ca publicul sa fie mai preocupat de impacarea lui Mary Haines cu prietena ei cea mai buna, Sylvie Fowler, care, la randul ei, ii tradase increderea."

Dar a existat un aspect original, in piesa de teatru si in film, de care English nu s-a atins: n-o sa apara nici macar un barbat pe ecran. Aceasta idee a devenit mai mult o piatra de incercare, cu cat English se apropia mai mult de aducerea pe ecran a scenariului. English spune: "A fost greu sa facem acest film, pentru ca distributia e exclusiv feminina, iar filmele din ziua de azi nu prea conteaza pe un public feminin. Industria filmului are ca tinta barbati tineri care au demonstrat ca le place sa mearga in numar mare la film, uneori chiar si pentru a revedea aceeasi pelicula. Din cand in cand mai apare Sex and the City ("Totul despre sex"), si toata lumea e socata, spunand ca exista si multe femei care se duc la spectacole. Dar uita repede, si trebuie sa luam totul de la capat. Asadar, pentru mine a devenit o misiune personala sa incerc sa schimb mentalitatea publicului. Cu cat imi spuneau mai multi oameni sa renunt, cu atat deveneam mai hotarata."

Hotararea ei a fost rasplatita cu succes in 2003, cand English a fost gazda unei intalniri exclusiv intre fete - coincidenta face sa fi fost vorba de o petrecere in cinstea serialului Sex and the City ("Totul despre sex") - la casa ei din Martha’s Vineyard. Una dintre invitate a fost producatoarea Victoria Pearman, care a venit insotind o prietena comuna.

Pearman era o admiratoare a productiilor semnate de English si stia ca scrisese o versiune modernizata a filmului The Women, a carei productie nu era inca gata. "Era un proiect foarte bun si nu intelegeam de ce se blocase", spune producatoarea. La cererea lui Pearman, English i-a dat o copie a scenariului. "L-am citit si m-am indragostit de el", marturiseste Pearman. "Am intrebat-o pe Diane daca o pot ajuta cu ceva, iar ea m-a intrebat ce idei am. I-am spus ca am in minte cateva variante de finantare, pe care le-as fi folosit eu in locul ei. Ea m-a intrebat daca vreau sa ma ocup eu, si am acceptat din prima, ca o prietena buna. Dar a subliniat ca e vorba de ceva oficial, de o invitatie in echipa de productie a filmului."

Pearman si Mick Jagger deschisesera casa de productii Jagged Films cu cativa ani inainte si produsesera filmul lui Rolling Stones si al lui Martin Scorsese, Shine a Light pentru Paramount, in acelasi an in care au produs si Intrigi Parfumate/ The Women. "Mick a fost foarte entuziasmat de film", spune Pearman, "si s-a implicat trup si suflet in proiect." Avand binecuvantarea lui Jagger, a dus scenariul la sponsori si la compania internationala de vanzari Inferno, care au fost fascinati; partenerii Bill Johnson si Jim Seibel au intrat in echipa ca producator si respectiv, producator executiv. "in vara aceea", spune Pearman, "eram acasa, in Martha's Vineyard, si i-am bagat cu nerusinare sub nas proiectul lui Bob Berney, de la Picturehouse, care venise in vizita pe insula pentru aniversarea unui prieten comun. I-a placut la nebunie ideea." Dupa ce s-a intalnit cu Diane English la intoarcerea in Los Angeles, Berney a fost de acord sa distribuie filmul. "Era mereu in cautare de lucruri interesante", a adaugat Pearman, "de vreme ce New Line era pe atunci compania-mama a Picturehouse, asa ca se potrivea de minune situatiei si am putut pastra filmul in familia Time Warner. Aveam acordul lui Bob Shaye si pe al lui Michael Lynne, fondatorii companiei New Line. Carolyn Blackwood de la New Line s-a miscat foarte repede, a pus la punct proiectul si si-a batut capul cu o gramada de aspecte complicate si cu multi parteneri. N-am fi ajuns aici fara ajutorul ei si fara sprijinul neconditionat al lui Jeff Berg si al lui Hal Sadoff de la ICM, care au facut o intelegere formidabila cu cei de la Dove, care au co-finantat filmul, promovandu-si, in acelasi timp, "Campania pentru adevarata frumusete". Acum se putea desfasura urmatoarea faza a proiectului: castingul.

La mijlocul anilor '90 existase o perioada de avant pentru versiunea lui English a filmului Intrigi Parfumate/ The Women, si numeroase actrite isi disputasera rolurile principale. Printre ele, si Meg Ryan, a carei abilitate unica de a trece cu usurinta de la roluri de comedie la roluri dramatice au facut-o sa devina o alegere ideala pentru rolul complex al lui Mary Haines. La mai bine de zece ani dupa acele discutii preliminare, Ryan si-a confirmat angajamentul luat fata de productia Intrigi Parfumate/ The Women. Actrita a apreciat modul in care English a abordat filmul, privindu-l ca o poveste de dragoste intre doua femei heterosexuale: Mary si prietena ei cea mai buna, Sylvie. "E un film care ne arata ce se intampla cand doua prietene se despart", observa Ryan. "Cateodata, e chiar mai rau decat in cazul unei despartiri intre un barbat si o femeie. M-am gandit ca e interesant sa faci un film despre acest aspect."

Annette Bening a fost aleasa pentru rolul lui Sylvie Fowler, cealalta partenera in cadrul povestii de dragoste care sta in centrul filmului. Combinatia dintre scenariul lui English, subiectul tratat si sansa de a colabora cu Ryan au facut din Intrigi Parfumate/ The Women o ocazie prea buna pentru a fi ratata. Spune Bening: "Scenariul lui Diane mi s-a parut foarte amuzant, inteligent si patrunzator al naturii feminine: o piesa de divertisment chiar foarte buna. stiam ca Meg Ryan o sa joace in film, si mi-a placut personajul Sylvie, o femeie de afaceri foarte inteleapta. N-am mai lucrat la un astfel de film, mi s-a parut interesanta ideea. in mod cert e vorba de o comedie, dar subiectul e unul foarte profund: felul in care femeile interactioneaza si au grija una de cealalta."

Eva Mendes a primit rolul lui Crystal Allen, usuratica vanzatoare care pune ochii pe sotul lui Mary, cel care nu apare niciodata pe ecran. Mendes recunoaste ca a avut emotii la inceput, in incercarea de a intra in pielea maleficei Crystal. "Crystal e exact genul de femeie de care ma tem; se foloseste de toate armele pe care le are la dispozitie pentru a pune mana pe ceea ce vrea", remarca Mendes. "La inceput mi-a fost cam greu sa intru in pielea ei. Apoi, Annette m-a sfatuit sa-mi dau drumul si sa ma distrez. Mi-am dat seama ca avea dreptate. Crystal face exact ce crede ea ca trebuie sa faca pentru a supravietui. Apoi m-am distrat pe cinste in rolul lui Crystal si m-am indragostit nebuneste de ea."

Debra Messing o intruchipeaza pe Edie Cohen, o mama excentrica aflata mereu in cautarea unor activitati creative perfecte. Cand Edie apare pentru prima data, e ocupata sa se joace cu fetitele ei - iar Messing a pus ceva din propriul ei caracter pentru acest rol. "Am un nas de clovn pe care l-am adus la filmari, pentru a i-l arata lui Diane", spune actrita. "I-am spus ca stiam ca n-o sa ma creada daca ii spuneam ca am unul acasa, dar si eu, si fiul meu avem cate unul. Ne plimbam de colo-colo prin apartamentul nostru din New York, cu nasurile puse. Diane a fost incantata de idee si l-a folosit si in film."

Jada Pinkett Smith a primit rolul lui Alex Fisher, cruda si incapatanata scriitoare care nu se mai simte in stare sa scrie, conform fostului scenariu al filmului. "Alex nu traieste intr-un mediu propice, dar, cand situatia se schimba cu totul, isi pierde definitiv caracterul crud. Devine o tipa foarte sensibila", spune Pinkett Smith. La fel ca partenerele ei, actrita si-a dorit foarte mult sa faca parte din distributia unui film numai cu femei, creat tot de femei. "Le-am cunoscut pe Diane si pe Victoria si m-am indragostit de ele. Vreau sa sprijin femeile regizor si toate femeile care vor sa regizeze; e nevoie de mai multe femei in spatele scenei. Diane a avut o perspectiva minunata, o distributie de exceptie, si asa a iesit Intrigi Parfumate/ The Women. Mi-am spus ca trebuie neaparat sa joc in filmul asta!"

O combinatie ametitoare de actrite de comedie s-au alaturat echipei in rolurile secundare. Cloris Leachman joaca rolul servitoarei intelepte a lui Mary, Maggie, care incearca (in zadar) sa ramana neutra in perioada de criza a sefei ei. Carrie Fisher o intruchipeaza pe Bailey Smith, o ziarista comerciala care vaneaza vesti-bomba si care o manipuleaza pe Sylvie, convingand-o sa-si tradeze cea mai buna prietena. Bette Midler joaca rolul megavedetei de la Hollywood Leah "Contesa" Miller, o femeie care a fost casatorita de mai multe ori si care nu regreta nimic in viata. Debi Mazar joaca rolul manichiuristei vorbarete de pe Fifth Avenue, Tanya, care creeaza nenumarate probleme cand incepe sa o barfeasca pe colega ei, Crystal.

Mazar se prezentase la castingul pentru rolul Tanyei inca din 1995; a fost incantata cand English a sunat-o dupa zece ani. "Diane English mi-a oferit rolul manichiuristei dupa atatia ani", se mira actrita. "Ma schimbasem de doua ori cand fusesem insarcinata, dar a avut incredere in mine". Personajul lui Mazar devenise o celebritate intr-ale stylingului datorita culorilor folosite si datorita pasiunii ei pentru Madonna. in viata reala, Mazar si Madonna sunt prietene bune de cand actrita a venit in Manhattan, pe vremea cand era o tanara necunoscuta. Relatia Tanyei cu Madonna a fost o surpriza foarte placuta pentru Mazar. "A fost amuzant si extraordinar de frumos pentru mine sa joc rolul Tanyei si sa vorbesc ca o tanara admiratoare a Madonnei", spune ea cu entuziasm. "Am reusit sa intruchipez cate putin din toate fetele pe care le cunosc si care seamana cu Tanya - pentru care am facut mereu rost de bilete la concertele Madonnei in ultimii 20 de ani!"

A mai fost o femeie care a promis s-o ajute pe English cu Intrigi Parfumate/ The Women inca de la inceput: Candice Bergen, care a jucat in Murphy Brown - regizat tot de English - timp de zece ani. Bergen a dat dovada de o intelepciune fascinanta si de spirit mucalit interpretand rolul lui Catherine Frazier, mama lui Mary Haines. Oarecum simetric, Bergen a interpretat-o pe mama lui Ryan in Rich and Famous, filmul decisiv al lui George Cukor, regizorul variantei din 1939 a filmului The Women. Bergen spune: "A fost primul rol al lui Meg. Spunea ca e inspaimantata, dar cine ar fi crezut pe atunci? E minunat sa lucrezi cu Meg, e plina de viata si perfectionista."

Bergen o felicita pe English pentru ca a creat un film care pastreaza rafinamentul originalului, dar se adreseaza publicului contemporan. Spune Bergen: "Aveam asteptari inalte, de vreme ce e filmul lui Diane. E o problema: oare povestea mai e relevanta, chiar si dupa atatia ani? Dar, in felul in care e scrisa, este. A facut o treaba minunata adaptand scenariul initial la prezent."

N-a fost un proces rapid sa pui cap la cap distributia pentru Intrigi Parfumate/ The Women, tinand cont de complicatiile provocate de programul personal si profesional al actritelor. Dar nici nu putea sa iasa mai bine, spune English. "Nici nu putea sa-mi placa mai mult distributia. Meg a facut parte din echipa inca de la inceput. Annette visa cu ochii deschisi sa primeasca rolul lui Roz Russell. Eva isi dorea sa se autodepaseasca, asa ca a acceptat rolul lui Joan Crawford. Partea buna e ca e asa de amuzanta, ca nu poti s-o urasti din tot sufletul. in ceea ce priveste amuzamentul, Debra Messing le intrece pe toate. O echipa are mereu nevoie de o nota de amuzament. Jada ii va face pe toti sa se intrebe de ce nu alege roluri de comedie, de vreme ce aici e asa de amuzanta. Candice, desigur, e muza mea. I-am spus ca nu pot face filmul fara ea. Cloris era cat pe ce sa-mi fure scenariul, la 82 de ani. Debi Mazar a venit la casting pentru acest rol acum zece ani, iar dupa zece ani a fost sunata! Carrie are mare succes ca ziarista de scandal si isi joaca intreaga scena fara vreun instructor de fata. Iar Bette e, pur si simplu, cireasa de pe tort. Audienta creste vertiginos in clipa in care apare ea pe ecran."

In Intrigi Parfumate/ The Women mai apar si doua tinere actrite talentate, ca membre ale clanului Haines: tanara India Ennenga o intruchipeaza pe fiica lui Ryan, Molly, o fata inteligenta care e pe cale sa patrunda in perioada periculoasa a adolescentei; si actrita daneza Tilly Scott Pederson joaca rolul doicii lui Haines, Uta, care e captivata de tabloidele de supermarket. intregesc echipa, avand roluri mici, dar importante, veteranele Joanna Gleason - care apare ca o matroana de societate - si Lynn Whitfield, in rolul unei cliente de pe Saks Fifth Avenue.

Inainte de a incepe filmarile, vara trecuta, English si-a adunat actritele cele mai importante - Ryan, Bening, Mendes, Pinkett Smith si Messing - acasa la ea, pentru cinci zile de repetitii si de petrecut timpul impreuna. "Voiam sa apara pe ecran ca si cum s-ar fi cunoscut de o viata. Voiam ca interactiunea dintre ele sa para reala. La sfarsitul celor cinci zile, ne spuseseram deja toate povestile si formaseram legaturi pe viata. Am citit scenariul cu voce tare in prima zi, iar apoi l-am lasat sa se aseze si am plecat la cumparaturi. L-am atacat a doua zi, am luat fiecare scena in parte, am discutat intentia de substrat, am pus cate ceva de la noi, am improvizat pe ici, pe colo. Am rescris varianta finala bazandu-ma pe repetitiile de atunci. Cand am ajuns pe platoul de filmare si ne-am confruntat cu perioada extrem de scurta, toata lumea era pregatita. Toate isi stiau personajele, intrasera in pielea lor si stiau ce au de facut. A fost minunat."

Filmarile pentru Intrigi Parfumate/ The Women au inceput pe 19 august 2007, la Boston. S-a filmat 36 de zile in Massachusetts si in New York. Echipa de productie i-a inclus pe talentatul director de imagine Anastas Michos, de la Societatea Americana a Fotografilor (Mona Lis Smile - "Zambet de Mona Lisa"), care a angajat o mare echipa de femei; pe scenograful general Jane Musky (Hitch - "Hitch: Consilier in amor"), pe monteurul Tia Nolan (Bewitched - "Ce vraji a mai facut nevasta mea") si pe designerul de costume John Dunn (I'm Not There).

Domnea o atmosfera de liniste si de camaraderie, aminteste Pinkett Smith. "Comunicam fara sa folosim prea multe cuvinte, fiindca suntem toate femei; suntem maritate, avem copii. A fost un mediu in care am invatat multe, stateam pe platou si in rulotele de machiaj si povesteam despre sotii sau despre colegii nostri. A fost foarte amuzant."

In parte, atmosfera relaxata a fost instituita de catre English, care a primit porecla de "Imperturbabila". English compenseaza rigoarea productiilor de televiziune cu o baza solida pentru primul ei lungmetraj. "Sa produci o comedie de televiziune de o jumatate de ora e un adevarat test de rezistenta; trebuie sa compui scenarii, sa dai indicatii de regie, sa tai episodul de saptamana trecuta si sa te gandesti la cel de saptamana viitoare, toate, in acelasi timp", spune ea. "si, daca ai succes, comedia se difuzeaza timp de zece ani, nu poti sa mai renunti. E o pregatire fantastica. E vorba de luarea unor decizii si de increderea pe care o ai in ele. Sau de capacitatea de a spune ca nu poti, ca ai nevoie de ajutor. Probabil ca asta e cel mai important lucru."

Leachman, care a lucrat cu regizori de calibrul lui Mel Brooks, Peter Bogdanovich sau James L. Brooks, o lauda pe English pentru talentul si pentru calmul sau. "Diane a fost exceptionala. Cea mai amabila si mai usor de abordat persoana", spune Leachman. "M-am distrat de minune la filmari. in prima mea scena, eram vreo sase femei; a fost fascinant doar sa stau acolo, alaturi de aceste actrite extraordinare - si femei la fel de extraordinare. si am muncit din greu; am vrut sa iasa foarte bine, fiindca Diane ne-a dat un material grozav."

Admiratorii filmului original vor observa unele detalii iubite de ei neatinse, printre care si lacul de unghii cu proprietati magice, confruntarea din vestiar si stralucitoarea prezentare de moda, in varianta aceasta folosindu-se modelele celebrului designer Narciso Rodriguez, care foloseste pantofi Manolo Blahnik. "Admiratorii filmului original vor recunoaste, cu siguranta, unele detalii majore", promite English, adaugand ca filmul ei e superior prin modul de abordare. "Ideea principala a vechiului film e legata doar de barbati, a noastra e legata doar de femei!"

E o emfaza de care Mendes e incantata. "Iubesc barbatii, Dumnezeu sa-i binecuvanteze, dar cred ca nimic nu poate inlocui relatia dintre doua femei", spune actrita. "Am aceleasi prietene pe care le aveam si la 12-13 ani, si o sa trecem prin orice impreuna. Toate astea sunt de nepretuit."