A murit Alex. Leo Şerban

Alex. Leo Şerban, ales criticul de film favorit al românilor în urma unui sondaj Cinemagia, a murit sâmbătă dimineaţa, la spitalul Matei Balş din Bucureşti, după o suferinţă provocată de o boală incurabilă, cancerul limfatic. Avea doar 51 de ani.

UPDATE

Iată ce scria Alex Leo Şerban pe forumul cinemagia.ro, la topicul "Sunt fericit/ă pentru că...". Fiecare mesaj e însoţit de ora şi data la care a fost publicat, fiind redat întocmai cum a fost scris, cu prescurtările şi punctuaţia alese de critic.

19 Apr 2010, 20:40
sint fericit k am fost in vizita la marele nostru liviu ciulei, pe care nu-l mai vazusem de anul trecut din vara... nu o sa uit niciodata generozitatea cu care mi-a pus la dispozitie apartamentul sau newyorkez din washington sq in vara lui 1996, cind am strabatut sua cu o bursa

24 Apr 2010, 12:46
sint fericit pt k plec la lisabona peste citeva ore (= o fereastra nesperata printre 'fumurile' vulcanului eyjafjallajokull!) & k dupa terminarea jurizarii la festivalul 'indielisboa' voi ramine acolo pt o lunga perioada

29 Apr 2010, 10:10        
pt k ieri a trebuit sa scriu (pt revista hbo + 'aperitiff', cotidianul tiff-ului) textul dspr 'autobiografia lui nicolae ceausescu' (pe care l-am vz in urma cu cca 3 sapt) si k, dupa ce i l-am trimis si autorului (andrei ujica), acesta a avut delicatetea de a ma suna (aici, la lisabona) k sa-mi multumeasca & sa-mi spuna cit de mult i-a placutsi pt k, tot ieri, am calatorit cu metroul cu eva truffaut (de asemenea membra a juriului), fiica marelui francois


La o zi după aniversarea a 50 de ani, Alex Leo Şerban povestea forumiştilor cinemagia.ro ce cadouri a primit, întrebat fiind care a fost cel mai cel.

29 Jun 2009, 09:57
pai, pe langa un nr incalculabil de memorabilia marilyniene (albume, brikete, port-tigarete...), de chocolate (toata lumea stia k mor dupa ele...), de carti-cd-uri-dvd-uri & such, de bauturi de tot felu, de friandize pe baza de violete, ba kiar si de 2 tablouri de pictori (ro) cu cota, de un colaj mortal facut de o fosta masteranda de-a mea (cu titluri din vekea revista 'cinema', lol), de palete cu mingi de ping-pong & de un 'deluxe dm box set sounds of the universe' & de camasi de firma & de 'teneshi' cum mi-au placut intotdeauna (albi cu albastru, simpli), cel mai haios cadou e un tricou pe care scrie - atentie, nu imprimat, ci din material!, nu'sh cum dzeu au facut  - 'no rucola please' (eu nesuportind rucola). il voi purta in italia mainly, scutindu-ma de suportul verbal

"Happy Birthday, Mr. President!" i-a urat un forumist cinemagia.ro lui Alex Leo Şerban prin postarea clipului cu Marilyn Monroe cântându-i lui John F. Kennedy, pe 19 mai 1962. Iată cum comentează Leo Şerban "performance"-ul lui  Marilyn Monroe, actriţa lui de suflet:

28 Jun 2009, 08:57
mai intii suspansul cauzat de intirzierea ei (intirzierile ei erau proverbiale...), apoi, WOW, aparitia ei k un fascicol orbitor de lumina, pasul comic-grabit de 'micuta japoneza', peter lawford prezentind-o - in fine - k 'the late marilyn monroe' (= omg), dezbracarea ei de blana & raminerea in rochia aia cu sute de perle cusute pe ea, gesturile ei pina sa inceapa sa cinte (bobirnacul dat microfonului - l-am 'adoptat' si eu btw!  - si-apoi miinile streasina la ochi), in fine VOCEA, absolut unica, trecind de la deep breathingurile aproape erotice din 'hap...py birth...day... to... youuuu' la auto-ironicul 'mr president' (cind park ia pozitia de drepti) - TOTUL este perfect in ac performance! Vezi clipul AICI.

Un verdict legat de modul în care abordează filmul:
02 Feb 2010, 12:43       
dk e vba dspr paradigmele pe care le folosesc in discutarea unor filme, acestea, da, sint filozofice, nu (doar) cinematografice & artistic-conceptuale intr-un sens larg (eu includ filmul in ceea ce se numeste 'vizualitate', termen inspirat de scrierile lui walter benjamin & ajuns la zi prin contributiile unor importanti teoreticieni ai imaginii = paul virilio, slavoj zizek, victor burgin etc);

De la cine se revendică:
02 Feb 2010, 13:03  
cit despre 'sentimentele crestine' - constat k unii, care fac mare caz de ele, se comporta fix la antipodul lor; eu, cel putin, nu sint ipocrit & declar deskis k ma revendic de la cu totul alta traditie - aceea a cinicilor antikitatii grecesti, de la machiavelli, talleyrand & nietzsche.

                                                                           ***

Cu siguranţă cel mai popular critic de film al României până la retragerea sa din activitate, Alex. Leo Şerban a comentat viaţa cinematografică şi culturală a României timp de aproape trei decenii. Este autorul apreciatului volum "De ce vedem filme", a fost directorul artistic al festivalului Anonimul, unul dintre membrii fondatori ai revistei "Dilema (veche)" şi totodata singurul critic din Romania invitat in emisiunea jurnalistului francez Bernard Pivot "Double je".

S-a născut pe 28 iunie 1959 la Bucureşti şi a fost nu doar critic de film, ci şi eseist, prozator, traducător şi artist vizual.

Fotografia ataşată acestui articol a fost realizată în septembrie 2009, la Veneţia, în timpul cunoscutului festival de film din laguna italiană. Alex. Leo Şerban, invitat la o mulţime de festivaluri din întreaga lume, era unul din primii români care luau pulsul cinematografiei mondiale.

Alex. Leo Şerban a fost unul dintre cei mai prolifici forumişti de pe forumul Cinemagia, cu mai bine de 4,800 de mesaje postate în cei câţiva ani de prezenţă activă pe forum. Datorită lui, primeam cele mai noi ştiri de la festivaluri, aflam filmele care meritau văzute sau ne dădeam seama, uneori, de ce anume ne-a plăcut un anumit film. Comentariile sale succinte reuşeau să prezinte esenţa unei anumite producţii în doar câteva cuvinte.

Gusturile sale în materie de cinema erau cât se poate de libere, nu desconsidera niciun gen şi privea până şi cea mai populară premieră cu aceiaşi ochi cu care sorbea uneori pretenţioasele filme incluse în competiţia marilor festivaluri. Cronicile, eseurile şi cărţile sale despre cinema evadau din această artă, oferind trimiteri la pictură, dans, fotografie, arhitectură, pe măsura culturii prodigioase a autorului şi-a pasiunii sale pentru frumos.

Când a împlinit 50 de ani, a organizat la cinematograful Elvira Popescu o proiecţie specială cu unul din filmele sale favorite, Mon oncle al lui Jacques Tati. Şi Cinemagia a fost prezentă atunci la această proiecţie pe peliculă, o ocazie rară de a vedea unul dintre filmele lui Tati în cele mai bune condiţii.

La sfârşitul anului 2009 şi-a luat la revedere de la cinema. După atâţia ani de văzut filme şi mii de de texte despre ele, Alex. Leo Şerban a decis că să meargă mai departe şi să lase cinematografia mondială în pace. Cauza? "O rutină, o rugină, o insatisfacţie (pur personală) legată de meseria de jurnalist", după cum comenta într-un articol de bun-rămas publicat de Dilema Veche, revista pentru care scria de 16 ani. În noiembrie 2009 se mutase deja la Buenos Aires şi începuse să scrie o carte despre Jorge Luis Borges. În aprilie 2010, la reîntoarcerea în ţară pentru susţinerea unor cursuri despre artele spectacolului, comenta că în ultimele luni nu văzuse decât un film, Avatar, şi asta la insistenţele unor prieteni.

Chiar dacă renunţase la critică, Alex. Leo Şerban revenea uneori în marile reviste de film ale lumii cu analize despre cinematografia românească. Ultimul material publicat de care am reuşit să aflăm este cel din revista Film Comment, unde comenta, în ianuarie 2011, "fundătura" în care au ajuns cineaştii români. Criticul spera la apariţia unui nou val de cineaşti, mai interesaţi de genuri şi mai puţin atraşi de formalismul care domină în acest moment producţia noastră de film. "Cinematografia română are nevoie disperată de un nou Cristian Nemescu – blândul, jovialul, versatilul postmodern a cărui dispariţie prematură a lăsat prin California Dreamin’ o moştenire exemplară”, scria Alex. Leo Şerban, citat de hotnews.

Comemorarea lui Alex. Leo Şerban va avea loc luni, 11 aprilie, de la ora 16 la Uniunea Scriitorilor, pe Calea Victoriei 115 (intersecţia dintre Calea Victoriei şi bulevardul Dacia). Incinerarea va avea loc la Crematoriul Vitan Bârzeşti, marţi, la ora 14.