După aproape 20 de ani de la celebrele sale filme cu gangsteri, Jocuri, poturi şi focuri de armă / Lock, Stock and Two Smoking Barrels (1998), Unde dai și unde crapă / Snatch (2000), RocknRolla (2008), Guy Ritchie revine la comediile cu gangsteri londonezi. Gangsteri cu stil, cu 73% cronici pozitive pe agregatorul de opinii despre filme Rotten Tomatoes.com, intră pe marile noastre ecrane pe 31 ianuarie.
Iată ce scrie despre film Chicago Suntimes: „Din momentul în care personajul principal intră într-un bar și comandă o halbă și un ou - se aude o împușcătură. Începe o cursă nebună - de la prezentarea unei bande de delincvenți tineri care poartă costume sport și care își înregistrează isprăvile, până la un episod amuzant în care un redactor dubios are de-a face cu un porc de dimensiuni mari. The Gentlemen nu încetează să surprindă și să te țină în scaun”.
Publicația Salon scrie că „The Gentlemen al lui Guy Richie este atât de nesimțit și de scandalos, încât e criminal de văzut. În filmul lui Guy Ritchie, The Gentlemen, detectivul particular sarcastic Fletcher (un Hugh Grant captivant) povestește ceva lui Ray (Charles Hunnam) în mare detaliu. Fletcher îi cere lui Ray să își imagineze un fel de călătorie cinematografică - purtată parcă pe peliculă clasică - și apoi The Gentlemen sare la imagini care să alimenteze această fantezie.
Ray devine nerăbdător pe măsură ce îl ascultă pe Fletcher, care pretinde că „pregătește scena”. De fapt, discursul trebuie să îl convingă pe Ray de ce anume el, Fletcher, merită 20 de milioane pentru a păstra discreția cu privire la șeful lui Ray, Mickey Pearson (Matthew McConaughey), un mare mahăr al marijuanei.
Ar putea fi o poveste savuroasă a păcălelilor, în care diverse personaje joacă dublu (adică vor să ia banii de două ori), însă personajele cam sunt clișee, mai degrabă caricaturi decât personaje plauzibile, ceea ce face mai greu pentru public să se regăsească în ele - sau să le susțină. De exempu, Mickey își apără afacerea ilicită pretinzând că 'iarba nu omoară pe nimeni' (cum o fac heroina sau alte droguri tari)”...
Publicația The Observer este mai rezervată cu privire la film și scrie că „Filmul este aglomerarea tipică a clișeelor marca Guy Ritchie: dialoguri colorate, violență, personaje antipatice, împușcați, otrăviri, incendieri, răpiri, supradoze de heroină, antisemitism, homofobie, rasism și abuzuri sexuale.
Încă de la scena în care un bărbat care comandă o bere la bar este măcelărit și paharul său se umple de sânge, elaboratele intrigi secundare se gonflează pe când un reporter fără scrupule (Hugh Grant) aduce vorba despre un expat american pe nume Mickey Pearson (McConaughey), care a devenit cel mai bogat și mai puternic baron al drogurilor din Anglia. Orice încercare de a da o coerență filmului e boicotată de tot soiul de devieri ce duc la încurcături, la scene fără logică și la turnuri care se întorc împotriva protagoniștilor. Filmul nu are logică, așa că orice posibilă pistă duce la un hohot de râs - nu pentru că ar fi inteligentă și amuzantă, ci pentru că e idioată și stupidă. Dacă adăugăm staruri rock dependente de droguri, oligarhi ruși, victime congelate în frigidere de carne, lupte între bande de chinezi, ploi de gloanțe, porci, totul duce în punctul în care singurul merit al filmului este referința la vechile filme ale lui Guy Ritchie”.
