Noul serial Povestea slujitoarei, bazat pe romanul lui Margaret Atwood, va fi disponibil la HBO. Primele 3 episoade vor avea premiera pe HBO GO pe 27 aprilie și vor fi urmate de câte un nou episod în fiecare săptămână. HBO România pune la dispoziția cititorilor Cinemagia un interesant interviu cu scriitoarea Margaret Atwood.
Ce părere ai avut când te-au abordat ca să vorbească despre transformarea romanului „Povestea slujitoarei” în serial?
Margaret Atwood: Serialele din prezent sunt foarte bine scrise, iar producția este de calitate, ceea ce le oferă companiilor de producție ocazia să aprofundeze romanele pe care le-ai putea transforma într-un film de 90 de minute. Poți construi personaje și poți crea suspansul într-un fel care îi face pe oameni să-și dorească să vadă ce urmează să se întâmple. Momentan suntem în epoca de aur a adaptării romanelor în seriale.
Ce ne poți spune despre contextul în care ai scris această carte?
Margaret Atwood: Am început să scriu „Povestea slujitoarei” în 1984. Am scris-o din mai multe motive. În primul rând, aveam deja un trecut în ficțiunea distopică și întotdeauna am vrut să scriu un roman a cărui acțiune se petrece într-o societate diferită de a noastră, dar cu un personaj feminin ca narator. În plus, am studiat America puritană din secolul 17, o teocrație – nu o democrație care cred că evidențiază America ca fiind fundamentul său. În cele din urmă, eram la o vârstă la care văzusem numeroase regime totalitare venind și plecând și niciodată nu am crezut că „nu se poate întâmpla aici”.
Regula mea pentru carte a fost să nu spun nimic ce oamenii nu au făcut deja la un moment dat în istorie. Tot ce se află în roman are un precedent. De exemplu, slujitoarele și femeile în general nu au voie să citească. Era ilegal pentru sclavii din America să citească. Poți trece prin toate părțile romanului și să mă întrebi în ce perioadă a istoriei s-a întâmplat, iar eu îți pot spune.
Locuiam în Berlinul de Vest în acea perioadă, era un oraș deschis, dar era înconjurat de Germania De Est. În fiecare duminică, germanii din Est zburau avioane supersonice care făceau zgomote doar ca să ne reamintească că sunt acolo. Cum eram din Canada, puteam merge și în Berlinul de Est, ceea ce am și făcut. Am mai mers și în Cehoslovacia și Polonia, ambele țări care făceau parte din Cortina de Fier. În acel moment, în 1984, nimeni nu credea că zidul o să cadă, însă cinci ani mai târziu asta s-a întâmplat.
Când romanul a fost transformat în film, acesta a fost lansat atât în Berlinul de Vest, cât si în cel de Est, pentru că zidul fusese distrus. A fost prima oară de mult timp – încă dinainte de al doilea Război Mondial – când a fost posibil un asemenea lucru. Am prezentat filmul în Berlinul de Vest, iar conversația a fost despre regie, design și actorie. Când am mers în Berlinul de Est, a fost o experiență foarte diferită. Publicul era destul de tăcut. Spectatorii au urmărit filmul atent și apoi au spus „Asta a fost viața noastră”. Voiau să spună că trăiseră într-o țară în care nu știau în cine să aibă încredere – senzația aia sufocantă că nu știi niciodată cu cine vorbești.
Ne poți spune câte ceva despre direcția serialului versus cea a cărții?
Margaret Atwood: Serialul de televiziune are personaje care nu sunt prezentate în profunzime, iar, uneori, prezintă evenimente care nici măcar nu se află în carte. În roman, personajul numit Ofglen (interpretat în serial de Alexis Bledel) pur și simplu dispare și nu știm ce s-a întâmplat cu ea. Este un moment care-ți dă fiori. Offred – personajul principal – merge la plimbarea obișnuită cu partenera ei, din moment ce trebuie să meargă câte două. Se aștepta ca persoana obișnuită să fie acolo și este cineva diferit. Întreabă „Ce s-a întâmplat cu Ofglen?”. Această nouă persoană spune „Eu sunt Ofglen”. Sfârșitul conversației. În carte, Offred nu poate afla nimic altceva, însă în serial, aflăm ce se întâmplă cu Ofglen.
Ce părere ai despre serial?
Margaret Atwood: Este foarte puternic. Actorii sunt excelenți – oferă interpretări grozave – iar valoarea producției este mare. Tensiunea din serial îți menține atenția: te simți la limită tot timpul, pentru că ai o conexiune emoțională puternică cu personajele, mai ales cu Offred. Este o persoană care navighează într-o lume în care întotdeauna e privită cu suspiciune. În această lume se așteaptă foarte multe de la Offred, iar dacă nu produce, e dată la o parte. Tensiunea din casa în care locuiește Offred este mare, pentru că este o piramidă a puterii. În vârful piramidei sunt bărbați cu funcții mari, precum comandantul Waterford, interpretat de Joseph Fiennes. Al doilea grad e ocupat de Soțiile lor, însă puterea lor e limitată. Există o scenă grozavă în care toți bărbații intră într-o cameră ca să ia niște decizii, iar ușa se închide în fața Soției Comandantului, ceea ce spune „Nu ai voie să faci parte din asta”.
Ne poți vorbi despre distribuția serialului?
Margaret Atwood: Unii dintre actorii aleși de echipă pentru anumite roluri sunt surprinzători. În carte, personajele Serena Joy și Comandantul sunt mai în vârstă decât în serial. Distribuția mai tânără creează mai multă tensiune sexuală și gelozie între personaje, iar asta funcționează grozav în serial.
Echipa de producție s-a hotărât să facă distribuția mai diversă decât în carte. De exemplu, există relații interrasiale, în timp ce în carte, segregarea este unul dintre scopurile regimului. În plus, echipa a ales Slujitoare de toate formele, mărimile, culorile – tot felul de oameni. Cred că diversitatea funcționează foarte bine și este mai precisă având în vedere unde suntem ca o societate acum. Așa ar sta lucrurile. Cum fertilitatea este foarte căutată, faptul că ai niște ovare funcționale întrece orice ale posibile trăsături.
Cu ce speri să rămână oamenii din serial?
Margaret Atwood: Sper că publicul o să înțeleagă de ce e atât de important să spui ce ai de spus când ai ocazia și să votezi – asta cât încă poți.
