Istoria continuărilor

Nenumărate analize apărute în ultimul deceniu deplâng moartea originalităţii la Hollywood, tendinţă adesea asociată cu supremaţia sequelurilor. Nu avem nimic împotriva lor, atâta timp cât nu ne scot banii din buzunar fără să ne ofere ceva de calitate în schimb. Iată mai jos o scurtă incursiune în istoria continuărilor şi câteva explicaţii în ceea ce priveşte atractivitatea lor pentru studiourile de la Hollywood, atât de preocupate de profit.

Se spune că primul sequel literar ar fi însăşi Odiseea lui Homer, despre care se crede că ar fi fost scrisă în secolul 7 sau 8 a.C.. Ca şi surata ei, Iliada, Odiseea se foloseşte de acelaşi context, reutilizând personaje pentru a continua aventurile inspirate de legendele zeilor. Sequelurile literare se vor generaliza de-abia două milenii şi jumătate mai târziu, la sfârşitul secolului 17, când apariţia tiparului a pus semnul de egalitate între numărul de exemplare tipărite ale unei opere şi câştigurile autorului ei.

Primul sequel cinematografic se consideră a aparţine celebrului Georges Méliès, pe care într-un articol anterior (click AICI), despre influenţa sa covârşitoare asupra cinema-ului, l-am numit "primul cinemagician". Méliès a fost un star absent al celei de-a zecea ediţii a festivalului Transilvania, care prezenta în premieră versiunea restaurată şi colorizată a celui mai faimos scurtmetraj din toate timpurile, Călătorie în lună. Acesta şoca în 1902, anul lansării, cu efectele sale speciale extraordinare pentru acea perioadă şi cu una dintre imaginile cele mai cunoscute ale cinema-ului: cea cu naveta spaţială "împlântată" în faţa umanizată a lunii. Doi ani mai târziu, regizorul semna Le voyage à travers l'impossible, un alt scurtmetraj inspirat de Jules Verne, despre mai multe personaje care pornesc într-o călătorie în adâncul mărilor şi printre nori. Nu puţini se miră, la 110 de la apariţia acestui scurtmetraj considerat sequelul lui Călătorie în lună, de calitatea extraordinară a efectelor speciale.

Un alt sequel celebru al începuturilor cinema-ului este Der Golem und die Tänzerin/The Golem and the Dancing Girl, lansat în 1917, la doi ani de la apariţia filmului original Der Golem, în regia lui Paul Wegener şi Henrik Galeen. Vechea legendă iudaică, despre crearea din lut sau piatră a unei făpturi umanoide, a fost explorată în 1920 şi în The Golem: How He Came Into the World/Der Golem, wie er in die Welt kam.

Celebru a devenit şi The Jazz Singer (1927), cunoscut ca primul lungmetraj sonor din istorie. Povestea fiului unui cantor de la sinagogă care devine celebru cântând jazz, spre disperarea familiei, a ajuns unul din marile succese ale anilor '20 şi a schimbat o dată pentru totdeauna cinema-ul, dovedind că se pot realiza filme ce sincronizează imaginea cu dialogul vorbit. În doar doi ani, filmele de la Hollywood urmau, în imensă majoritate, exemplul lui The Jazz Singer. Fenomenalul succes al filmului lui Alan Crosland avea să dea naştere unui sequel, The Singing Fool, lansat în 1928 cu un succes încă şi mare. The Singing Fool avea să rămână timp de 13 ani cel mai de succes film produs de Warner Brothers.

Frankenstein, Dracula şi Omul invizibil au devenit "specialiştii" în continuări ai Hollywood-ului, cu mai multe filme realizate cu fiecare în anii '30 şi '40. King Kong a fost urmat de The Song of Kong. Este şi momentul când publicul află că sequelurile pot fi mult mai slabe şi neinteresante decât filmul original, iar The Son of Kong, lansat la doar nouă luni de la King Kong, avea să fie un eşec de casă.

Explicaţii pentru proliferea sequelurilor sunt destule În primul rând, publicul adoră să descopere lucruri noi la cinema, dar este fascinat şi de subiecte familiare. Un personaj popular sau un context familiar, precum un univers ficţional, va atrage spectatorii deja familiarizaţi cu personajul sau universul respectiv experiment într-un film anterior. În al doilea rând, realizarea unui sequel presupune o cheltuială mai mică pentru studiouri, care folosesc recuzită de la filmele anterioare şi angajează echipe de producţie deja familiarizate cu stilul vizual al sequelului.

Care crezi că este cel mai bun sequel din istorie?