Articole The Others

Insula Jersey, undeva între Anglia si Franta, la putin timp dupã cel de-al doilea rãzboi mondial. Grace trãieste într-o casã victorianã izolatã, împreunã cu cei doi copii ai sãi, Anne si Nicholas, care tot nu stiu dacã tatãl a murit în rãzboi.

Într-o dimineatã cetoasã, trei servitori noi îsi fac aparitia pe domeniu: dna Mills, o menajerã durdulie si cu chip plãcut, în jur de saizeci de ani, dl. Tuttle, un grãdinar uscãtiv si absent, si Lydia, o tînãrã cameristã melancolicã. Toti trei au surpriza de a afla cã Grace îi astepta.

Dupã ce îi invitã în casã, Grace descoperã cã Lydia nu poate vorbi. Pentru Grace este cu adevãrat un dar dumnezeiesc, cãci este foarte sensibilã la zgomote. În timp ce le aratã servitorilor casa, le explicã principala regulã a casei, si anume aceea cã nici o usã nu va fi deschisã înainte de a o închide pe cea precedentã. Iar servitorii descoperã si motivul: copiii suferã de o puternicã intolerantã la luminã puternicã, ceea ce înseamnã cã majoritatea timpului casa trebuie tinutã în întuneric. Surprinsã de faptul cã servitorii cunosteau deja casa, Grace aflã cã acestia mai lucraserã aici cu trei ani înainte pentru altã familie.

Dupã o lunã, domnisoara Lydia, care cîstigase deja încrederea copiilor, este initiatã în secretul lor sinistru, pe care acestia îl numesc “ziua în care mami a înnebunit”, aceeasi zi în care servitorii dinainte pãrãsiserã casa în mare grabã.

Odatã cu trecerea timpului iese la ivealã adevãratul caracter al lui Grace. Este dominatoare, severã si obsedatã de principiile ei catolice rigide. În fiecare dimineatã copiii sînt obligati sã asculte povesti despre bine si rãu, pãcat si pedeapsã. Ies la ivealã si diferentele din caracterul copiilor. În timp ce Nicholas este vulnerabil si retras, Anne este hotãrîtã si extravertitã, si pe deasupra, mai are si o imaginatie bogatã. În ciuda faptului cã mama ei o ceartã tot timpul, Anne îl necãjeste mereu pe Nicholas cu povesti despre fantome si strigoi.

Într-o zi, Anne începe sã vorbeascã despre un alt copil, Victor, despre care spune cã trãieste în casa lor. La început Grace nu-i prea dã atentie, însã totul devine o mare problemã într-o noapte cînd Nicholas îsi acuzã sora cã vrea sã îl sperie spunîndu-i cã Victor se aflã cu ei în camerã. Dar Anne o tine pe a ei, si spune cã nu minte, însã mama o ceartã foarte tare. Cãci mamei nu-i plac scornelile prostesti. O pedepseste pe micutã obligînd-o sã citeascã cu voce tare Biblia, cîteva ore în fiecare zi, pînã ce se va cãi, iar Fecioara Maria o va ierta.

Anne este supãratã si nu mai întelege nimic. Mama îi spune cã dacã va continua sã mintã, va ajunge în purgatoriul copiilor. Dar, cu toate cã de data asta ea chiar spune adevãrul, mama o pedepseste. Asa cã Anne se gîndeste cã, poate e mai bine sã mintã.

Lucrurile par sã se linisteascã o perioadã, dar o lunã mai tîrziu, Grace începe sã audã zgomote si voci bizare venind de la etajul casei. Din acel moment, ea începe sã se comporte cum nu îi stãtea în fire: devine mai întelegãtoare. Mai ales cînd Anne îi aratã un desen fãcut de ea în care apare o familie întreagã: un bãrbat, sotia lui, mama lui (pe care fetita o descrie ca pe o vrãjitoare), si Victor, bãiatul lor. Anne spune cã i-a vãzut de mai multe ori prin diverse locuri în casã: în bucãtãrie, pe holuri, la intrare… Coplesitã de teamã, Grace pune sã fie trase toate dreperiile din casã, pentru ca lumina zilei sã poatã scoate la ivealã orice posibil intrus în casã. Dar nu gãseste nimic neobisnuit, în afarã de un album cu fotografii vechi si foarte ciudate. Grace observã cã lipseste o fotografie.

Tulburatã de aceste evenimente, Grace îi cere sfatul preotului locului. Tocmai cînd era gata sã plece în sat sã-l caute, dna Mills încearcã sã o convingã sã nu plece, cãci afarã era o ceatã teribilã.
Grace nu o ascultã si pleacã. Pe drumul spre sat, Grace se rãtãceste în ceatã. Pînã la ridicarea cetii, viata lei se va schimba întrutotul. De atunci, Grace nu va mai putea avea încredere în nimeni niciodatã si în curînd va ajunge în pragul nebuniei. Nimic nu este ceea ce pare. Va fi nevoitã sã-si înfrunte servitorii, va fi nevoitã sã-si înfrunte proprii copii… va trebui sã se confrunte cu un adevãr îngrozitor…