Articole Ratatouille

CUM AU PRINS VIATA PERSONAJELE DIN RATATOUILLE.

Ca în cazul tuturor filmelor de la Pixar, centrul lui RATATOUILLE îl formeaza personajele sale care - fie ca sunt homo sapiens, fie ca sunt genus rattus - contribuie cu personalitatile, poznele si pasiunile lor unice la constructia povestii. Firile lor asemanatoare si dilemele minunat de familiare - de la certuri în familie si dureri de cap provocate de probleme de serviciu pana la apararea prietenilor - sunt rezultatul unui efort artistic de colaborare care începe cu o distributie formata din vedete si continua cu animatia de înalta performanta a filmului, care transforma atat personajele umane, cat si pe cele animale, în remarcabile creatii ale universului generat pe computer.

Distributia lui RATATOUILLE parcurge întreaga gama, de la unii dintre cei mai mari actori din istoria cinematografiei pana la personalul companiei Pixar, obsedat de Pixar - exact asa cum îi place lui Brad Bird. “Vocile minunate inspira o animatie minunata,” explica el, “pentru ca tocmai acele mici nuante din voce îi pot ajuta pe animatori în realizarea aspectului fizic al personajului. Pixar a reusit sa distribuie oameni care au fost foarte potriviti pentru rolurile lor, indiferent ca erau celebri sau nu."

Totul începe cu Remy, care este un sobolan, ce-i drept, dar în adancul inimii sale e un adevarat îndraznet. Dincolo de mustatile, coada si urechile sale ridicate sunt aspiratii si visuri cu care oricine poate rezona. "Ceea ce îmi place la personajul lui Remy este ca nu se multumeste cu ceea ce are,” spune Bird. “Scruteaza întotdeauna orizontul în cautare de noi experiente. Fireste, din cauza asta e cel mai slabanog dintre sobolani - pentru ca el nu vrea sa ia decat ceea ce e mai bun. Întotdeauna vrea mai mult de la viata si asta îmi place grozav.”

Pentru a aduce la viata vocea lui Remy, producatorii au trecut în revista un mare numar de actori, dar au gasit solutia abia cand Brad Bird l-a auzit pe comicul Patton Oswalt cu unul dintre numerele sale extraordinare, la radio. "În acel numar chiar vorbea despre mancare. Pe langa faptul ca era extrem de comic, m-a impresionat cu pasiunea, exuberanta si mobilitatea lui,” îsi aminteste Bird. “Are o voce minunata, care suna de parca ar iesi dintr-o faptura mai mititica, dar exista si o uriasa forta a personalitatii sale. Pentru mine, exact asa era Remy—un tip mititel, cu sentimente uriase, care poate fi acum pasional si dupa o clipa revoltat, dar facandu-te sa îl crezi la fiecare pas.”

Oswalt, care a fost ales de Variety pe lista celor zece “Comici care merita urmariti” si a fost "The It Comedian" ales de Entertainment Weekly în 2002, era deja un mare admirator al filmelor Pixar. Ca urmare, cand i s-a oferit rolul lui Remy, a fost ca un vis devenit realitate. "Nici macar nu pot spune ca e un vis", se corecteaza el, "pentru ca este mai presus de orice as fi putut gandi ca s-ar putea întampla vreodata. Era pe lista de chestii demente, alaturi de momentul cand aveam sa primesc puterile secrete ale lui "Sesam, deschide-te !". Puterile secrete înca nu i-au revenit, dar rolul lui Remy era deja al lui Oswalt. El s-a îndragostit rapid de micutul personaj si de dorinta lui nestavilita de a fi ceea ce este, indiferent ce obstacole s-ar ridica în calea sa. Oswalt a fost încantat sa primeasca îndrumarile lui Brad Bird. “Brad este chiar mai pasionat de animatie decat mine. Are în cap întregul univers al filmului si este atat de inventiv, încat pare ca reuseste întotdeauna sa îti dea exact acea indicatie care va construi o replica sau o secventa minunata,” spune Oswalt. “Eu sunt si un mare gurmand. În acest film, multe personaje sunt gurmande, astfel încat ne-am distrat copios. Mancarea însasi alcatuieste în acest film un peisaj delicios, realizat în mod artistic. Îmi place ca cei de la Pixar aprofundeaza în permanenta experienta filmelor de animatie.”

Cand a început conturarea trasaturilor lui Remy, Bird a vrut sa îi lase cat de mult spatiu de exprimare ar putea avea un rozator animat. “Articularea expresiilor faciale ale personajelor devine tot mai buna. În final, am ajuns la vreo 160 elemente de control individual pentru fata lui Remy,” explica Bird. Este ca si cum ai avea mai multe taste pe tastatura, fiindca se deschid o multime de posibilitati. Totusi, una dintre marile provocari pentru noi este ca fata unui sobolan nu arata neaparat bine din toate unghiurile. sobolanii au un bot lung, deci gura poate fi oarecum ascunsa sub el, daca Remy sta cu capul în jos, de pilda. Ca urmare, am încercat sa rezolvam acest aspect, sa ne asiguram ca publicul va ajunge sa îl cunoasca foarte bine.”

Visurile lui Remy nu ar avea sansa de a se împlini daca nu ar fi Linguini, baiatul nevoias care duce gunoiul în restaurantul Gusteau si care descopera talentul sobolanului si constata ca astfel li se poate schimba soarta amandurora. Desi la început parteneriatul lor se bazeaza pe disperare reciproca - pentru ca Linguini trebuia sa îsi pastreze slujba, iar Remy spera sa aiba în sfarsit sansa de a lucra într-o bucatarie adevarata - Remy si Linguini se împrietenesc treptat si descopera ca pot cu adevarat sa conteze unul pe celalalt.

Dupa cum spune Oswalt: “Linguini este un om în care Remy poate avea oarecum încredere, iar cei doi ajung sa colaboreze într-o maniera nostima, absoluta unica. Ajungi sa îti doresti sa îl ajuti cumva pe bietul Linguini.” În cateva dintre cele mai hilare secvente din film, Linguini efectiv îl lasa pe Remy sa controleze încercarile sale de a gati. Dupa cum explica Bird: “Linguini e un tip care nu atrage atentia, dar, datorita lui Remy, se bucura de o uriasa atentie. El este un exemplu excelent de persoana care nu se considera cu nimic deosebita, dar, cand lucrurile se complica gaseseste resurse pentru a fi uimitor si a face exact ceea ce trebuie.” Regizorul de animatie David DeVan adauga: “Linguini a fost foarte amuzant de animat, pentru ca are o calitate excelenta: întotdeauna sta cu ochii mari, urmarind orice de parca abia atunci ar vedea totul pentru prima data.” O alta provocare pentru realizatorii filmului a fost parul lui Linguini - nu numai un element cheie al personajului, dar în final chiar un soi de “joystick” cu care Remy îi controleaza miscarile, cand gateste. "Parul lui Linguini este complet scapat de sub control, exact ca si el. E un stil cu care nu am mai lucrat pana acum,” spune el.

Pentru vocea lui Linguini, Pixar a apelat la resurse din interiorul companiei, mai exact Lou Romano, care a fost designer de productie pentru “The Incredibles” si si-a "împrumutat" vocea unor roluri mai mici, în alte productii. Cand Bird l-a auzit pe Romano interpretand vocea lui Linguini pe o înregistrare provizorie, a fost uluit de cat de bine functiona totul. “A studiat ani de zile si e un actor uluitor,” spune Bird despre Romano. “De asemenea, cunoaste întregul proces suficient de bine pentru a fi foarte inventiv. Filmul n-ar fi iesit atat de bine fara el. Lou are o anumita ezitare sfioasa, dar si o rezerva de pasiune, care îi permite sa devina foarte ferm si plin de forta, exact ca Linguini. Iar Lou l-a interpretat pe Linguini suficient de "trasnit" cat sa faca sa fie credibil ca s-ar lasa controlat de un mic sobolan.”

Cel care evident se simte în elementul lui în bucatarie este Auguste Gusteau, legendarul maestru culinar, idolul de-o viata al lui Remy, care acum devine sursa lui de inspiratie. Despre Gusteau, Brad Bird spune: “A fost candva o vedeta a artei culinare si este plin de pasiune si autoritate. El e, într-un fel, mentorul si totodata constiinta lui Remy, ca un fel de Jiminy Cricket sau Obi Wan Kenobi, care îl inspira pe Remy sa fie mai curajos si mai inventiv.” Pentru rolul lui Gusteau, echipa de productie l-a recrutat pe cunoscutul comic Brad Garrett (“Everybody Loves Raymond”), un veteran al filmelor Pixar care, dup[ ce si-a împrumutat vocea unor personaje din “Finding Nemo” si “A Bug’s Life,” a fost absolut încantat de rolul sau din RATATOUILLE. “Este prima data cand nu am înotatoare sau noua picioare,” rade Garrett. “Gusteau este un personaj extraordinar, care are si multe momente emotionante.” “Brad Garrett e un alt exemplu de actor distribuit într-un mod minunat,” spune Bird. “Are un simt înnascut al sincronizarii comice si acea voce profunda de bas, perfecta pentru Gusteau. A fost extrem de amuzant sa lucram cu el, pentru ca are mereu cate o replica haioasa.” Personajul a necesitat însa anumite nuante tehnice speciale. "Am fost nevoiti sa cream o instalatie speciala pentru el, fiindca e atat de gras încat pare sa se reverse, dar este si foarte flexibil. În plus, fiind un produs al imaginatiei lui Remy, poate sa zboare, deci chiar e un personaj cu adevarat unic,” spune Brian Green.

Pentru vocea lui Skinner, bucatarul-sef cu un stil dictatorial din bucataria restaurantului Gusteau, care are multe dubii în privinta proaspatului talent culinar descoperit de Linguini, echipa de productie a avut norocul de a colabora cu un adevarat monstru sacru al teatrului shakespearian, actorul britanic nominalizat la Premiul Oscar, vedeta scenei si a marelui ecran Ian Holm, care de curand a jucat rolul hobbit-ului Bilbo Baggins în trilogia lui Peter Jackson “Stapanul Inelelor”.

“Pur si simplu nu se putea sa nimerim mai bine decat cu Ian Holm,” remarca Bird. “Este un actor minunat de talentat, care m-a provocat, ca scenarist, sa îi dau mai multe nuante cu care sa jongleze. Personajul lui îmi aminteste de Inspectorul Dreyfus din filmele cu ‘Pantera Roz’, pentru ca îl considera sincer pe Linguini incompetent, însa nu îl poate surprinde în flagrant. Este o situatie comica excelenta, iar Ian a dat lovitura, dupa parerea mea.” Pe Holm tocmai povestea l-a atras catre acest rol. “E o poveste miscatoare, emotionanta, dar si cu multe momente comice - o combinatie excelenta,” spune el. “Sunt foarte mandru sa lucrez la un film Pixar.” Dar Holm recunoaste ca nu a fost deloc usor. “Cred ca Tom Hanks a spus ca rolul din ‘Toy Story’ i-a cerut cel mai mare volum de munca din toata cariera lui. Înteleg sentimentul si sunt absolut de acord cu spusele lui.”

Desenandu-l pe Skinner cel de 1,10 metri înaltime, echipa de productie s-a distrat teribil. "Marea provocare în realizarea personajului Skinner a fost expresivitatea lui - felul cum se misca buzele foarte mari, în timp ce gatul îi tresalta de colo, colo,” spune Green. “Este un personaj foarte dinamic.” Holm rade: “Nu cred ca seamana cu mine. E mic, are ochii foarte mari, o mustacioara subtire si parul pieptanat peste chelie. E un tip cu un aspect foarte neplacut. De fapt, e chiar socant sa vezi ca acesta e personajul pe care l-ai ajutat sa prinda viata.”

Pentru vocea lui Collette, una dintre bucataresele care se zbat sa refaca Restaurantul Gusteau, echipa de productie a ales-o pe cunoscuta actrita de comedie Janeane Garofalo, care arboreaza un accent frantuzesc pentru acest rol. “Colette este un maestru culinar femeie într-o lume populata în cea mai mare parte de barbati,” remarca Bird, “deci e o tipa foarte hotarata. Pare dura, desi în adancul sufletului e foarte blajina. Janeane însasi e un personaj dur, care însa poate fi foarte vulnerabil. E o actrita foarte talentata. Animatorii au lucrat cu vocea ei cu foarte multa placere, iar ea a fost foarte deschisa în privinta accentului frantuzesc.”

Lui Garofalo i-a placut felul deschis al personajului ei, care pune calitatea mancarurilor mai presus de orice altceva. "Colette nu are fata de sobolani acel sentiment de genul "noi contra lor" si, în final, este dispusa sa traiasca în pace cu ei. O admir pentru asta,” spune actrita. Dupa ce a vazut cum arata personajul ei, a ajuns sa admire si parul ei uluitor, extrem de stralucitor, aranjat cu o suvita foarte sic. “Am vrut ca parul ei sa fie izbitor,” spune Green. “Colette e frantuzoaica si este foarte eleganta. Eu o consider un fel de floare care înca nu a înflorit, dar pe care ajungem sa o vedem desfacandu-se pe parcursul povestii.”

Din distributia principala a filmului mai face parte si unul dintre cei mai mari actori ai epocii noastre, de opt ori nominalizat la Oscar, Peter O’Toole, în rolul criticului culinar atat de dificil de impresionat, Anton Ego. “Cel mai grozav moment din perioada de casting a fost pentru noi cand Peter O’Toole a acceptat sa fie vocea lui Ego,” spune Bird. “Am fost în al noualea cer. Sunt un mare admirator al lui Peter O’Toole si scrisesem fiecare randulet din replicile lui Ego sperand, în pofida a tot si a toate, ca Peter O’Toole va fi de acord sa lucreze cu noi. Vocea lui am auzit-o în gand, de la bun început, în timp ce scriam rolul.”

Lui O’Toole i-a placut forta suprema a personajului, un critic absolut necrutator. "Parerea lui poate sa faca un restaurant celebru sau sa îl distruga, si chiar asta face,” spune O’Toole. “Daca el remarca: "Budinca de Yorkshire a fost splendida", esti un om facut. Dar, daca spune "Scoicile au fost oribile", s-a zis cu tine !”

Totusi O’Toole nu a fost lipsit de simpatie fata de dl Ego. “Ceea ce îl salveaza e faptul ca adora mancarea,” spune el. “Pot sa iert orice critic, în cazul în care critica ceva ce iubeste.” Mai mult decat orice, O’Toole spune ca pur si simplu s-a distrat imens urmarindu-i pe cei de la Pixar cum îsi faceau meseria. "Totul a fost ca o revelatie pentru mine. Putin cate putin, am ajuns sa înteleg procesul într-o masura tot mai mare, dar înca îmi revin… Felul în care personajele non-umane devin chiar mai umane decat cele umane este uimitor. De asemenea, minunat a fost modul în care au folosit unghiurile de filmare, dimensiunile si perspectiva,” spune el. “Mi-a placut foarte mult totul, de la un capat la celalalt.”

Distributia este completata de asa-numita "amuleta norocoasa a companiei Pixar": John Ratzenberger, care a devenit celebru pentru rolul adorabilului postas Cliff, din serialul hit de televiziune “Cheers,” si de atunci a jucat în toate filmele studioului, de la “Toy Story” încoace. Dupa bancul de pesti din “Finding Nemo” si personajul Under-Miner din “The Incredibles” sau Mack din “Cars”, pentru fanii Pixar a devenit o ghicitoare amuzanta sa descopere carui personaj îi apartine vocea lui, în fiecare film nou. În RATATOUILLE, el joaca rolul chelnerului Mustafa, pe care îl descrie astfel: "E tot timpul în panica. E foarte atent cu clientii sai, dar, dupa ce trece pragul bucatariei, întotdeauna îsi face griji ca mancarea nu e gata suficient de rapid, ca supa nu e suficient de fierbinte si tot asa.”

Dupa ce vocile au fost înregistrate, animatorii s-au confruntat cu o provocare absolut neprevazuta: urmau sa animeze personaje care vorbeau cu accent frantuzesc, ceea ce însemna ca gurile lor urmau sa se miste în moduri noi, misterioase. "Cand cineva vorbeste cu accent frantuzesc, gura sa capata noi forme, diferite," remarca animatorul-supervisor Mark Walsh. “A trebuit sa gasim o metoda prin care sa surprindem acest lucru, nu numai în vocile actorilor, ci si în anumite gesturi autentice, într-un anumit stil al întregii animatii.”

Pentru a-si gasi inspiratia, animatorii efectiv i-au urmarit pe francezi… comportandu-se ca niste francezi. "Am urmarit chiar filme clasice frantzuesti si am modelat unele dintre personajele noastre dupa mari actori francezi", spuneBrian Green. În final, chipurile unor simboluri ale Frantei precum Brigitte Bardot, Serge Gainsbourg sau chiar Charles de Gaulle au inspirat o parte din desenul personajelor.