Articole Perfume: The Story of a Murderer

Parfumul este adaptarea best-seller-ului omonim al scriitorului german Patrick Suskind, publicat in 1985. Situat in Franta secolului XVIII, romanul povesteste viata lui Jean-Baptiste Grenouille, un om aparte dotat cu un simt olfactiv iesit din comun si un vis care-l va impinge la comiterea celor mai abominabile atrocitati. Producatorul Bernd Eichinger l-a contactat pe romancier inca de la aparitia romanului pentru a obtine drepturile de ecranizare: "Era o istorie unica in felui ei, bogata si complexa, foarte puternica pe mai multe niveluri. Toti cei care au citit romanul au devenit pasionati de el. Dincolo de cuvinte, aceasta poveste misca ceva in noi. Este un amestec de fascinatie si oroare, dispret pentru personajul principal atat de urat si departe de noi si in acelasi timp atractie pentru ca cu ajutorul lui noi descoperim lumea. Abordarea era noua, ideea geniala si intriga demna de cel mai bun dintre thriller-e. Era evident ca aveam un material demn de un film iesit din comun."

Cu toate acestea, Patrick Suskind a refuzat foarte mult timp sa cedeze drepturile de autor, cu o reticenta devenita deja legendara. De-abia 15 ani mai tarziu a acceptat scriitorul sa-l lase pe Bernd Eichinger sa se ocupe de acest proiect.

Problema regizorului

Inainte de a vedea lumina marelui ecran, proiectul a trecut prin numeroase maini. Acest lucru a fost provocat de faptul ca Patrick Suskind nu voia sa vanda drepturile de autor decat cu siguranta ca Stanley Kubrick este regizorul care se va ocupa de adaptare. Stanley Kubrick, Martin Scorsese si Milos Forman au fost rand pe rand abordati pentru a li se propune ecranizarea, dar toti trei au refuzat pe motivul ca adaptarea nu este realizabila. Apoi Tim Burton si Ridley Scott au dorit sa achizitioneze drepturile, dar compania Constantin Films a fost mai rapida decat ei. Adaptarea romanului Parfumul a fost incredintata astfel lui Tom Tykwer.

Compozitor

Tom Tykwer isi compune singur muzica originala pentru filmele sale. El semneaza coloana sonora din "Parfumul" alaturi de membrii grupului electro Pale 3, Johnny Klimek si Reihold Heil.

Jean-Baptiste Grenouille

Alegerea actorului care trebuia sa-l interpreteze pe monstruosul Jean-Baptiste Grenouille a fost foarte dificila. In timp ce adaptarea "Parfumului" inca nu-si gasise un regizor, actori ca Johnny Depp sau Orlando Bloom au fost contactati pentru a li se oferi rolul principal. Cu toate acestea, producatorii s-au hotarat in final sa-i inmaneze responsabilitatea dificilului rol tanarului actor englez Ben Whishaw.

Ben Whishaw

Actor de origine britanica, Ben Whishaw interpreteaza pentru prima oara un rol principal. Producatorul Bernd Eichinger precizeaza: "Ben a intuit perfect psihologia acestui personaj tragic". Pentru a putea fi expresiv din punct de vedere fizic in interpretarea lui Grenouille, Whishaw a studiat psihologia animalelor, tocmai pentru a sugera mai bine "calitatile animale ale eroului": "Tom si cu mine am observat diverse specii, cum ar fi feline ca tigrii si leoparzii. Ne-am oprit apoi asupra unei primate stravechi, lorisul, care apartine familiei lemurienilor. Desi se misca lent, lorisul este un vanator fara mila."

Grenouille si spectatorii

O alta dificultate a filmului in ceea ce priveste pe Bernd Eichinger rezida in faptul ca personajul lui Grenouille trebuia creat astfel incat sa fie accesibil spectatorilor: "Eroul este introvertit si vorbeste putin. Prin urmare ne era imposibil sa-l descriem cu ajutorul dialogului. Grenouille este un perfectionist, dupa cum sta dovada obsesia lui de a crea filtrul de dragoste perfect, care permite celui ce-l poarta sa fie iubit, adorat de toti. Sa construiesti un film in jurul unui astfel de personaj este o provocare, avand in vedere legile scrierii unui scenariu. Personajul principal nu este constient nici macar ca apartine genului uman. Este amoral. Deci iti este imposibil sa te identifici cu el. Trebuia sa-i intelegem motivatiile, sa-l facem pe spectator sa fie fascinat de obsesia lui. Daca intelegi obsesia lui Grenouille, empatia cu el devine posibila."

Jean-Baptiste Grenouille este Mozart...

Relatia dintre Jean-Baptiste Grenouille si maestrul parfumeur Baldini i s-a parut regizorului Tom Tykwer asemanatoare cu cea dintre Mozart si Salieri: "Dinamica raporturilor dintre Baldini si ucenicul sau este similara celei dintre cei doi muzicieni: tanarul Mozart, cu geniul si vivacitatea sa, l-a imbolnavit pe pe batranul maestru... In 'Parfumul' situatia este oarecum aceeasi: Baldini il dispretuieste pe Grenouille pentru a descoperi imediat ca tanarul este mult mai talentat decat el."

Alan Rickman este Richis

Actorul Alan Rickman a acceptat sa-l incarneze pe negustorul din Grasse, Antoine Richis. Actorul nu citise inca romanul lui Suskind, prin urmare a acceptat sa interpreteze rolul mai mult datorita dorintei de a colabora cu Tom Tykwer. Regizorul explica alegerea distributiei: "Rolul lui Richis este complex. El trebuia sa fie complementar lui Grenouille. Actorul nu trebuia sa sugereze doar ideea de tata iubitor, ci si sa constituie un rival serios pentru Grenouille, acum devenit asasin. Chiar daca acesta din urma pare invincibil in cea de-a doua jumatate a filmului, ai incontinuu impresia ca Richis este in stare sa-l opreasca. Prezenta fizica a lui Alan Rickman conteaza mult in acest moment."

Cifre si locuri...

Logistica necesara filmarilor la "Parfumul" a fost considerabila. Prima zi de filmare a avut loc la sfarsitul lui iunie 2005, atunci cand echipa de filmare a plecat in Proventa pentru a filma recolta lavandei. Restul filmarilor a avut loc intre 12 iulie si 16 octombrie 2005, iar scenele consacrate relatiei dintre Grenouille si Baldini au fost turnate in primele doua saptamani in studiourile de la Munchen. Urmatoarele scene au fost filmate in Spania, in Barcelona, Figueras si Gerona. Regizorul Tom Tykwer a condus o echipa formata din 520 de tehnicieni, 67 actori, o suta de decoruri si 5200 de figuranti.

Parfumurile

Principala dificultate la ecranizarea romanului "Parfumul" a constituit-o realizarea universului olfactiv si a geniului lui Jean-Baptiste Grenouille in aceasta privinta. Bernd Eichinger a declarat: "Simtul olfactiv nu este perceptibil pe ecran, asa cum nu este perceptibil nici in carte. Talentul lui Suskind a constat tocmai in performanta de a-si conduce cititorul, cu ajutorul cuvintelor, in universul eroului, revelat numai cu ajutorul mirosurilor. Am incercat sa facem acelasi lucru, dar cu un limbaj si resurse diferite, un limbaj compus din sunete, muzica, dialoguri si, bineinteles, imagini, cum ar fi cea din campia luminata de soarele primverii, de exemplu. Aceste imagini declanseaza impresii care nu sunt numai vizuale, ci si olfactive..."