Era firesc ca periplul prin afara graniţelor al Caravanei Filmului Istoric Românesc, o acţiune amplă de popularizare a filmului artistic şi documentar despre istoria naţională şi tradiţiile româneşti, să-şi fi ales ca primă escală Chişinăul, oraşul de reşedinţă al celei mai importante comunităţi extrafrontaliere de români, ce sălăşluieşte pe teritoriul înstrăinat al ţării în repetate rânduri: Basarabia - deocamdată, identificată sub eufemismul "Republica Moldova".
Organizată sub egida proiectului IdeaZone din cadrul Asociaţiei pentru Integrare Culturală Europeană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Caravana este o amplă acţiune cinematografică de popularizare a filmului artistic şi documentar despre istoria naţională şi tradiţiile româneşti. Prima ei acţiune a avut loc în perioada 29-30 iunie, 2011, sub forma unui festival de film artistic şi documentar, având ca misiune revigorarea şi conservarea valorilor morale naţionale prin exemple istorice şi tradiţionale, exploatate artistic în diferite opere de mare prestigiu ale cinematografiei româneşti.
Caravana Filmului Istoric Românesc este conceput conform unei structuri de elemente punctuale, cu referire la câte o epocă istorică specifică. Prima perioadă istorică popularizată în cadrul proiectului este Războiul de Independenţă al României, din timpul domniei lui Carol I.
Pentru ilustrarea artistică a perioadei, au fost proiectate filmele "Independenţa României" (Leon Popescu şi Grigore Brezeanu, 1912), "Restul e tăcere" (Nae Caranfil, 2008), şi "Coroana României: Regina Maria" (Marian Baciu, 2010). Dacă ultimul a fost ales în urma unei recomandări neverificate şi care nu va mai însoţi Caravana şi în deplasările ei viitoare (fiind, din păcate, doar o însăilătură amatoricească, parte dintr-o tetralogie documentară despre destinele Regilor României realizată de Studioul Cinematografic Alexandru Sahia), în schimb primele două, deja cunoscute, nu s-au dezminţit nici de data asta: "Independenţa României", în pofida naivităţilor şi lungimilor sale proprii epocii, a ţinut totuşi publicul neclintit pe scaune (în fond, nu e numai primul film românesc de ficţiune consemnat ca atare, ci şi una dintre primele superproducţii ale cinematografiei mondiale!), iar "Restul e tăcere", ca un adevărat "making-of romanţat" ce este, realizat în vâna liric-umoristică a lui Nae Caranfil, a cucerit publicul la fel ca la fiecare proiecţie.
Vizita caravanei la Chişinău a fost unul dintre acele succese limitate cantitativ dar de o deosebită calitate interioară. Proiecţiile, desfăşurate în sala fostului cinematograf al Komsomolului, astăzi numit Gaudeamus, au beneficiat de o mare atenţie din partea presei - echipele posturilor locale de televiziune, în special, ne-au asaltat cu solicitări de interviuri, iar publicul, deşi cam la fel de puţin numeros ca prin sălile de cinema româneşti, pe la diverse festivaluri de film, era clar că ştia ce căuta acolo: oamenii au urmărit neclintiţi toate cele trei filme, reacţionând viu şi adecvat atât la secvenţele de impact, cât şi la prezentările cu care le-am prefaţat.
De altfel, cu excepţia lui Vlad Odobescu, de la "Evenimentul zilei", cu toţii - adică Corina Cherecheş, coordonatoarea de proiect din partea IdeaZone, Gabi Lupu ("România liberă"), Oana Ghiţă ("Mediafax"), Doinel Tronaru ("Adevărul") şi subsemnatul - ne aflam pentru prima oară la Chişinău, în care am avut surpriza de a descoperi un oraş cu personalitate puternică, multicolor şi plin de viaţă, în care se îmbină (uneori armonios, alteori cât se poate de insolit), influenţele orientale şi occidentale sub semnul cărora, într-o proporţie uşor modificată, a stat dealtfel cam tot Estul şi Sudul României. Una dintre cele mai importante trăsături ale sale este verdeaţa: dacă inconştienţii de la Bucureşti (adică: primari, antreprenori şi simpli locuitori, unii mai iresponsabili ca alţii), au făcut din capitala României un "Deşert Pavat" impropriu condiţiilor de viaţă, la Chişinău coroanele copacilor domină şi definesc întregul peisaj urban - atât de pe marginile tuturor străzilor, cât şi din întinsele spaţii verzi intercalate printre sectoare şi cartiere. În cel mai pur spirit răsăritean, toate străzile din "vadul" central sunt dominate de tonete care vând te miri ce, de la Matrioşe şi Lenini turnaţi din cositor, până la parfumuri de tot felul şi mai ales dulciuri (deţinătoarele unui cult incredibil la Chişinău!), iar Piaţa Centrală e un oraş în sine, unde cuvântul de ordine e "Atenţie la buzunare!" Oricum, o adevărată revelaţie au constituit-o restaurantele "cu specific", în care te poţi ospăta (contra unor preţuri destul de piperate la nivel local, dar mai mult decât accesibile în raport cu scala comercială din Patria Mumă), cu cele mai exotice specialităţi regionale - nu m-am putut abţine să postez pe Facebook o adevărată expoziţie de farfurii cu delicii, de la diversele sorturi de pelmeni (colţunaşi) siberieni, până la irezistibila şurpa găgăuză (un fel de gulaş cu ciolan de miel netocat). Şi ar mai fi multe de spus despre Chişinău, dar cum încep să depăşesc spaţiul propriu subiectului care ne interesează aici, vă invit să răsfoiţi albumele fotografice postate pe pagina mea Facebook, şi aştept să reiau şirul impresiilor din celelalte oraşe est-europene prin care ne va purta Caravana Filmului Istoric Românesc.
Părerea ta
Spune-ţi părerea