Asociaţia Culturală Macondo lansa, anul trecu, Cinema-edu - primul proiect de educaţie cinematografică adresat elevilor de toate vârstele. Pentu că s-a dovedit a fi un adevărat succes, cu peste 3.000 de elevi-spectatori la Noul Cinematograf al Regizorului Român, Cinema-edu revine în 2012 cu o nouă ediţie, care se defăşoară pe parcursul întregului an la nivel naţional, în câteva dintre oraşele din sud şi sud-est (Ploieşti, Piteşti, Slobozia, Craiova, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, Focşani, Bârlad, Giurgiu, Constanţa, Mioveni, Slatina, Brăila şi Corabia).
În februarie s-a dat startul celei de-a doua ediţii a proiectului, care se adresează liceenilor şi aduce filmul mai aproape de ei, în liceele lor şi apoi în spaţii alternative, urmărind să le trezească interesul pentru ”mersul la film”. Spre deosebire de anul trecut, Cinema-edu 2012 se axează pe educaţie socială, abordând teme dintre cele mai importante: egalitatea de şanse, activismul social, responsabilitatea faţă de mediu, reciclarea, violenţa domestică, independenţa şi autonomia personală, traficul de fiinte vii, delincvenţa juvenilă şi nu numai.
Discuţiile libere de după fiecare proiecţie sunt moderate de invitaţi surpriză care împărtăşesc elevilor o parte din experienţa personală legată de aceste teme. Elevii au ocazia să vizioneze câteva dintre cele mai premiate filme la marile festivaluri din lume. Cinema-edu a debutat în februarie cu documentarul Waste Land în regia lui Lucy Walker, premiul Oscar 2011 pentru Cel mai bun film documentar.
Filmul aduce în prim plan două teme care, aparent, nu au nicio legătură: arta şi gunoiul. Deşi porneşte cu ideea de a face un portret al artistului brazilian Vik Muniz, Waste Land reuşeşte mult mai mult de atât. Departe de a fi un film care militează pentru protecţia mediului, documentarul lui Lucy Walker reuşeşte tocmai asta: să-ţi deschidă ochii şi să-ţi arate că nu tot ce arunci la gunoi este cu adevărat gunoi, în timp ce îl urmăreşte pe Vik lucrând la noul lui proiect foto în cea mai mare groapă de gunoi din lume.
Filmul prezintă câţiva oameni care îşi câştigă traiul scormonind printre gunoaie în căutarea materialelor reciclabile: cum spune şi protagonistul filmului, Jardim Gramacho e locul în care ajunge tot ce e mai rău în Rio, de la resturile din case până la oameni. Dar socoteala din faţa Google Maps nu se potriveşte cu cea din groapa de gunoi: planul lui Vik de a face artă din gunoi devine mult mai personal când îi cunoaşte pe Tiaõ, Isis, Valter, Suelem şi pe colegii lor culegători. Veseli, puternici, mândri că fac o muncă cinstită, ei se deschid şi îşi spun poveştile emoţionante.
În liceele din Bucureşti şi din ţară, filmul a impresionat: "Când i-am văzut pe aceşti oameni am zis că sunt nişte inculţi, analfabeţi, dar când au început să vorbească am rămas şocată de inteligenţa de care au dat dovadă!", spune Gabriela, o elevă de 15 ani de la Liceul Lucian Blaga din Bucureşti. Ioana, 16 ani, de la Colegiul Naţional Ion Maiorescu din Giurgiu: "Oamenii extraordinari pot fi găsiţi în locuri deplorabile, muncind mult în schimbul a foarte puţin". De la acelaşi liceu, Gianna, de 16 ani, a rămas impresionată de motto-ul lui Valter, unul dintre culegătorii de gunoi: "O sticlă este importantă - 99 nu-i 100, una face diferenţa - acest citat din discuţia protagonistului cu unul dintre muncitori se aplică oriunde, chiar şi cu oameni. Iată cum un om modest, cu o situaţie precară dovedeşte inteligenţă!"
Waste Land e un film extrem de optimist, care, pe muzica lui Moby, impresionează prin frumuseţea unor suflete simple şi ne face să ne gândim de două ori atunci când suntem gata să catalogăm ceva drept gunoi – fie că e vorba de lucruri sau de oameni. Un start excelent pentru un proiect care se ambiţionează să deschidă apetitul elevilor pentru film de calitate, pregătind noua generaţie de spectatori de cinema!
Părerea ta
Spune-ţi părerea