În 2010 era nominalizată la Oscar pentru rolul secundar din Up in the Air, iar toamna lui 2011 şi-o petrecea la Bucureşti ca protagonistă a filmului Closer to the Moon, în regia lui Nae Caranfil. Vera Farmiga. Frumoasa actriţă cu rădăcini ucrainene jefuieşte din nou Banca Naţională a României, la jumătate de secol după ce acest lucru chiar s-a întâmplat, rămânând în istoria românilor ca cel mai faimos hold up.
Mamă a doi copii, Monica Sevianu, cea care a avut ideea celebrului jaf, devenită Alice în filmul lui Nae Caranfil, nu este împuşcată ca ceilalţi membri ai bandei, ci eliberată în 1964 - după câţiva ani de muncă silnică, apoi emigrează în Israel, fiind evreică, unde a şi murit în anii '70. Tot mamă a doi copii, Vera Farmiga a explicat la conferinţă de presă ţinută în toamna lui 2011 pe platourile de filmare din strada Polizu (Bucureşti), că a explorat „ideea de maternitate, de sacrificiu, de a crea o lume mai bună pentru copii tăi".
Cu toate acestea, nici la 50 de ani de la jaf nu se cunosc adevăratele motive pentru care gruparea celor cinci a furat 1,6 milioane de lei în acea zi de august a anului 1959. O ipoteză care s-a vehiculat la acea vreme a fost că cei cinci doreau să finanţeze mişcarea sionistă din România. Cei cinci 'gangsteri' (patru bărbaţi şi Monica Sevianu, femeia) erau toţi intelectuali; mai mult, personaje cu funcţii importante în ierarhia de partid. Unul dintre ei este însuşi cumnatul Ministrului de Interne. În plus, au fost cu toţii activi în timpul războiului, în cadrul acţiunilor conspirative antifasciste.
Un răspuns ar putea fi protestul cu privire la condiţia intelectualilor evrei. Deşi iniţial, la venirea comuniştilor, evreii aveau o serie de privilegii, treptat toţi au fost puşi în funcţii secundare. Este foarte posibil ca, în realitate, jaful celor cinci să fi fost doar un gest terorist de protest. Pentru că în ţară cu atâţia bani nu aveai ce să cumperi, o reţea (de emigrări sau de întrajutorare) era greu de organizat fără să afle Securitatea, iar în străinătate banii nu erau convertibili... Într-o „ţară de tovarăşi”, unui profesor de istorie al Universităţii, unui astrofizician celebru, unui ziarist reputat si unui şef al departamentului judiciar din Miliţie nu le-ar lipsi ocaziile de a-şi umple buzunarele fără riscuri. Şi atunci, de ce ar recurge la un atac armat?
Vera Farmiga a mai povestit la conferinţa de presă din octombrie 2011 că a ajutat-o în construirea personajului ei faptul că filmările sunt în România. „Pentru mine, a fi aici m-a ajutat cu rolul, pentru că am putut înţelege ce ravagii a făcut comunismul. Am înţeles-o [pe Alice/Monica - n.red] şi din ce am auzit la bunica, ucraineancă, cu poveştile ei despre supravieţuire. Am înţeles ce înseamnă nemulţumirea, revoluţia, revolta, ceva ce nu am valorizat în America. Pe scurt, a fost provocarea de a înţelege ideea de sacrificiu.Şi de a fi activ din punct de vedere civic, de a avea o voce care se face auzită", explică Farmiga.
Întrebată despre cum îşi alege rolurile, Vera Farmiga a declarat la conferinţa de presă că urmăreşte poveştile care o inspiră, care o motivează, care îi dau şansa să crească şi care îi deschid orizonturile în SUA.
„Desigur, ca susţinător al familiei mele (am copii, am şi eu o ipotecă) trebuie să iau în considerare mai multe opţiuni, dar mi-am dat seama din experienţa mea de până acum că cea mai stimulantă muncă e cea în cinematograful independent. Şi, cu siguranţă, producţiile cu personaje feminine puternice, complexe.
Cred în magnetismul unor poveşti, în acele poveşti care vin singure la mine. Lecţii care se vor învăţate. Dar întotdeauna găsesc în ele inspiraţie".
Vera Farmiga o intrepretează, aşa cum am scris mai sus, pe Monica Sevianu, Mark Strong îl joacă pe Alexandru Ioanid, Harry Lloyd este cameramanul filmului de reconstituire a jafului, Tim Plester apare în rolul celebrului astrofizician expert în zboruri spaţiale Paul Ioanid, iar Christian McKay este interpretul lui Saşa Muşat. În total, distribuţia filmului numără „o mică armată de treizeci şi ceva de actori veniţi din Marea Britanie (cu excepţia Verei Farmiga care vine din SUA)”, după cum se exprimă Nae Caranfil.
Deşi scris iniţial pentru o distribuţie românească, Closer to the Moon îi împlineşte regizorului Nae Caranfil un vis ce datează din adolescenţă. Odată cu găsirea unui coproducător american, Michael Fitzgerald (Wise Blood, The Pledge şi The Volcano - filme apreciate de critică, după cum se exprimă producătorul român, Bobby Păunescu), Caranfil reuşeşte în sfârşit să facă un film care să semene cinematografului cu care a crescut şi care l-a format, un cinematograf anglofon în cea mai mare parte.
„Din perspectiva unui scenariu care a fost gândit pentru limba română şi pentru un casting cu actori români, schimbarea are mai degrabă aspecte pozitive: îmi este foarte uşor să lucrez într-o tradiţie clar asumată a unui cinematograf anglofon care preia universuri neanglofone, de la Doctor Jivago şi până la lucruri foarte recente. Pe de altă parte, există desigur savoarea replicilor în română care se pierde, dar se câştigă altceva, prestaţia acestor extraordinari actori", spune entuziast Nae Caranfil.
Părerea ta
Spune-ţi părerea