Scrisoare deschisă a cineaștilor adresată Parlamentului României și principalele modificări legislative propuse de Ministerul Culturii în cinematografie

de Gloria Sauciuc în 21 Iun 2016
„Cinematografia constituie prioritatea mandatului meu ministerial și sper că vom reuși împreună să sensibilizăm factorul politic și să impunem schimbările de care cinematografia are atâta nevoie” (Corina Șuteu, Ministrul Culturii)

Peste 70 de persoane, cineaști români, alături de distribuitori de film, jurnaliști, critici și organizatori de festival au semnat zilele acestea o scrisoare deschisă adresată Parlamentului României, unde se dezbat pe 21 și 22 iunie modificările legislative privind cinematografia propuse de Ministerul Culturii. Semnatarii scrisorii vor să supună atenției membrilor Parlamentului oportunitatea acestor reglementări care, „odată votate, ar spori șansele ca succesul de care se bucură acum cinematografia noastră să rămână o realitate și în anii viitori”.

UPDATE ora 18. 30 Senatorii au respins marți, în plen, proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice pe perioada vacanței parlamentare, scrie HotNews. Asta înseamnă respingerea inclusiv a adoptării și aplicării, prin legea de abilitare, a modificărilor aduse legii cinematografiei, propuse de Ministerul Culturii. Săptămâna viitoare, legea de abilitare a Guvernului pe perioada vacanței parlamentare ajunge în Camera Deputaților unde se va lua decizia finală. În cazul în care leagea abilitării nu se aprobă, modificările legislative propuse de Ministerul Culturii în domeniul Cinematografiei se vor putea probabil repune în discuție abia în septembrie.

În procesul de elaborare a modificărilor legislative a participat Corina Șuteu, Ministrul Culturii, echipa ministerului și un grup de lucru alcătuit din cineaști și profesioniști ai domeniului și reprezentanți ai Centrul Național al Cinematografiei, grup creat sub fostul Ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu. Înainte de asta, sub Victor Ponta, un studiu a fost comandat PwC România prin care s-a arătat că  România ar putea deveni una dintre destinaţiile preferate la nivel european pentru producţia de film dacă la nivel naţional s-ar adopta scheme de ajutor pentru industria cinematografică similare celor aplicate în alte state membre UE din Europa Centrală şi de Est.

Prin noul act normativ se umărește atingerea a mai multe obiective.

În primul rând, se urmărește adoptarea la nivel național a legislației europene în materie de ajutor de stat în domeniul cinematografiei. Astfel, structura sistemului de finanțare se va modifica în subvenție (între 80-100% pentru debutanți); se va renunță așadar la creditul rambursabil, cu obligativitatea returnării unui procent din ajutorul de stat către Fondul Cinematografic în cazul în care filmul înregistrează profit.

Se vor introduce două categorii noi de finanțare: a) co-producții minoritare: pentru sprijinirea cooperării la nivel european, inclusiv reciprocitatea în finanțarea din domeniul cinematorafic, mai ales în sensul respectării relațiilor bilatarele în urma cărora România a fost un beneficiar fără echivoc. b) micro-buget: pentru susținerea și încurajarea noilor antreprenori/producători din domeniu, de asemenea încurajarea experimementului pentru descoperirea noilor limbaje cinematografie, cât și de noi talente (inspirat din alte țări ce au adoptat măsuri similare, inclusiv fondul EURIMAGES la nivelul Consiliului Europei)

De asemenea, se dorește să se actualizează sursele de alimentare a Fondului cinematografic pentru o mai bună administrare a banului public, prin colectarea contribuţiei din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice si private - se va direcționa în totalitate la Fondul Cinematografic, fără să mai existe posibilitatea de alege un anume proiect eliminând astfel o serie de nereguli și discriminări. În al doilea rând, taxa pe biletul cinematografic în raport cu cota de difuzare de film românesc și - nu în ultimul rând - colectarea unei contribuţii de 1% din încasările lunare realizate de furnizorii de servicii de internet, inclusiv prin serviciile de telefonie mobilă, contribuţie care se adaugă preţului pentru serviciile oferite. Diversificarea cotelor de difuzare de film românesc în cinematografe pentru încurajarea distribuției de film românesc și înlesnirea accesului publicului la conținut cultural domestic.

În noul act normativ se stipulează renunțarea la secretizarea primei etape de concurs de proiecte și se va redefini procedura de alocare a finanțărilor prin acte normative subsecvente (Ordin de ministru).

De asemenea, Corina Șuteu transmite pritr-un mesaj înaintat cineaștilor că va pleda pentru simplificarea textului de lege. „Desprinderea regulamentului de concurs de textul legii și includerea lui integrală într-un ordin de ministru nu va face decât să simplifice modul în care concursul de scenarii va avea loc, ajutând la o coerență a actelor normative. Astfel, se va oferi și posibilitatea unei reale dezbateri privind strict modul în care se va desfășura concursul, fără a mai încărca inutil textul legii”, notează Ministrul Culturii.

Redăm, mai jos, conținutul scrisorii:

Stimați membri ai Parlamentului României,

În acest moment, cinematografia românească este singura ramură de activitate cultural-artistică din Romania care nu a înregistrat vreun eșec major în ultimii 15 ani. Dimpotrivă, chiar – an de an, s-a lansat cel puțin un film care a adus României, în plan internațional, premii si aprecieri la superlativ. Multe dintre aceste filme s-au bucurat de succes de public și în țară, unde situația cinematografelor reclamă și ea luarea unor măsuri urgente. Acest succes internațional constant nu a fost egalat de nici un alt domeniu și a devenit o carte de vizită pentru România.

Este pentru prima dată când guvernul, prin Ministerul Culturii, apreciază la justa valoare aceste eforturi ale cineaștilor și pune cinematografia pe lista priorităților asumate, iar în perioada imediat următoare se va înainta spre aprobarea dvs. legea de abilitare a Guvernului, care include anumite modificări aduse legii cinematografiei. Am dori să vă supunem atenției câteva aspecte legate de oportunitatea acestor reglementări care, odată votate, ar spori șansele ca succesul de care se bucură acum cinematografia noastră să rămână o realitate și în anii viitori.

  1. Legislația noastră în domeniu se va alinia cu cea europeană, modernă.
  2. Legea va căpăta o formă coerentă ce elimină ambiguitățile din legea actuală, ambiguități soluționate de multe ori pe cale judecătorească.
  3. Se va elimina condiția de secretizare a concursului de proiectele de film, fapt ce va face finanțarea de film românesc mai transparentă.
  4. Noua lege va facilita accesul tinerilor producători la finanțări (cadrul actual are o natură profund discriminatorie față de ei).
  5. Orice artă are nevoie să fie stimulată pentru a experimenta. Producțiile micro-buget sunt soluția deja existentă în multe țări vecine și nu numai.
  6. Multe dintre filmele românești care s-au bucurat de succes au fost realizate cu sprijinul financiar al unor parteneri străini. Considerăm că ar fi un gest de minimă curtoazie și de diplomație să existe o reciprocitate iar filmele straine, respectiv co-producțiile minoritare, sa poata fi sprijinite în țara noastră.
  7. Nu în ultimul rând, pentru a asigura o producție constantă și sănătoasă de filme, este necesar ca cinematografia românească să aibă surse stabile de alimentare ale Fondului cinematografic (care nu este sprijit de la bugetul de stat).

Nu putem decât să ne exprimăm entuziasmul și susținerea tuturor acestor măsuri propuse de către Ministerul Culturii și avem încrederea că veți înțelege oportunitea adoptării cât mai rapide a lor, ce nu vor face decât să urgenteze soluționarea unor probleme amânate de nenumărate ori și care nu au făcut decât să creeze disensiuni și blocaje.

 

Cu respect,

Ada Solomon, producător

Oana Giurgiu, producător

Anca Puiu, producător

Codruța Crețulescu, producător

Monica Lăzurean Gorgan, producător

Iuliana Tarnovețchi, producător

Anamaria Antoci, producător

Gabriela Suciu, producător

Oana Iancu, producător

Irina Malcea, producător

Adriana Răcășan, producător

Bogdan Crăciun - producător

 

Oana Pellea, actor

Rodica Lazăr, actor

Andreea Vasile, actor

Ana Ularu, actor

Cosmina Stratan, actor

Nicoleta Lefter, actor

Șerban Pavlu, actor

Radu Iacoban, actor

Andi Vasluianu, actor

 

Adina Pintilie, regizor

Adrian Sitaru, regizor

Alexander Nanau, regizor

Alexandru Solomon, regizor

Ana Szel, regizor

Anca Damian, regizor

Andrei Crețulescu, regizor

Andrei Ujică, regizor

Bogdan Mustață, regizor

Călin Peter Netzer, regizor

Claudiu Mitcu, regizor

Constantin Popescu, regizor

Corneliu Porumboiu, regizor

Dan Chișu, regizor

Doru Nițescu, regizor

Gabriel Achim, regizor

Ilinca Neagu, regizor

Iosif Demian, regizor

Iulia Rugină, regizor

Ivana Mladenovic, regizor

Laura Căpățână, regizor

Marius Iacob, regizor

Mona Nicoară, regizor

Napoleon Helmis, regizor

Ozana Nicolau, regizor

Paul Negoescu, regizor

Radu Jude, regizor

Raluca David, regizor

Stere Gulea, regizor

Tudor Giurgiu, regizor

Tudor Cristian Jurgiu, regizor

Vlad Gliga, regizor

Vlad Ilicevici, regizor

 

Ana Drăghici, director de imagine

Anamaria Sandu, scriitor

Barbu Bălășoiu, director de imagine

Cătălin Cristuțiu, monteur

Crăița Nanu, scenarist

Cristian Nicolescu, monteur

Dan Stefan Rucăreanu, sound designer

Eugen Kelemen, monteur

Mălina Ionescu, scenograf

Roxana Szel, monteur

 

Bujor T. Râpeanu, critic de film

Csilla Kato, organizator festival

Florentina Ciuverca, jurnalist

Ileana Bîrsan, critic de film

Ileana Cecanu, distribuitor

Iulia Blaga, critic de film

Melinda Boroș, distribuitor

Mihai Chirilov, critic de film

Ștefan Bradea, distribuitor

 

 

 

.

Alte știri din cinema

How to Have Sex – Ghidul unei generații despre cum să NU faci sex

Debutul în lungmetraj al lui Molly Manning Walker este mult mai profund decât dezvăluie titlul. Producția britanică a primit premiul Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes 2023 și urmează să fie proiectată în cinematografele din țară.

Regizorul iranian Mohammad Rasoulof, condamnat la biciuire și 8 ani de închisoare înainte de premiera noului său film la Cannes

Cel mai nou film al cineastului Rasoulof, The Seed of the Sacred Fig, va avea premiera în competiție la Cannes în mai.

28 Years Later, o nouă continuare a francizei cu zombie

Franciza 28 Days Later continuă cu al treilea film, 28 Years Later. Producția va avea premiera vara viitoare, pe 25 iunie 2025. Fanii seriei au așteptat 18 ani pentru o nouă poveste inspirată de hit-ul care l-a făcut cunoscut pe actorul Cillian Murphy.

Kristen Stewart și Oscar Isaac, cuplu căsătorit în thrillerul cu vampiri Flesh of the Gods

XYZ Films se ocupă de vânzările internaționale pentru acest film la viitorul Marché du Film de la Cannes

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells