Prin amabilitatea Forum Film, distribuitorului român al producției „Pumni de piatră”, regizorul venezuelean Jonathan Jakubowicz a acordat un interviu publicației Cinemagia. „Hands of Stone” este filmul biografic al legendei latino-americane a boxului, Roberto Durán. Filmul rulează în cinematografele noastre.
1. Ce v-a determinat să faceți „Pumni de piatră”? A fost faptul că un anumit film despre box v-a impresionat în trecut, proximitatea geografică față de nația panameză și de legenda lor Roberto Duran sau - pur și simplu - provocarea.
Jonathan Jakubowicz: Ca venezuelean am crescut cu povestea lui Roberto Duran iar când am început să caut povești care să mă inspire mi-am amintit numele acestui boxer. Apoi am început să mă documentez și am fost fascinat de relația contradictorie cu Statele Unite ale Americii pe care a avut-o Duran. El este fiul unui soldat din Marina Americană care l-a abandonat și a crescut visând să se răzbune pe ocupanții americani, dar - în același timp - își găsește un antrenor american care îl face campion mondial. Apoi am realizat cât de important este factorul psihologic în box, pornind de la rivalitatea dintre Duran și Sugar Ray Leonard și m-am gândit că e o poveste unică, ce merită spusă.
2. Aveți un film despre box favorit? V-a inspirat în realizarea filmului „Hands of Stone”?
Jonathan Jakubowicz: Evident, Raging Bull este o inspirație pentru fiecare regizor. Nu e doar filmul meu despre box favorit, ci unul dintre filmele mele favorite în general.
3. Credeți că Roberto Durán a fost/este încă - în calitate de boxer faimos - exponentul identității panameze naționale la scară mondială?
Jonathan Jakubowicz: Cred că Duran surprinde esența poporului său și - fiind eroul național - povestea lui a ajutat la crearea identităii naționale. Panama este cunoscută pentru Canal, Duran și pentru Generalul Noriega. Din toate trei, numai Duran îl face mândru pe fiecare panamez în parte.
4. Ați luat în considerare riscurile ca filmul dvs să rămână în umbra altora despre box mai celebre sau a unor prducții recente precum Southpaw ori Creed?
Jonathan Jakubowicz: Nu cred că un film e făcut doar pentru premiera la cinema. E făcut pentru totdeauna. Și când faci un film despre box știi că va fi comparat cu multe producții clasice - nu e niciodată ușor, dar e mereu un lucru bun.
5. Prin ce se diferențiază acest film de altele despre box?
Jonathan Jakubowicz: Cred că Hands of Stone se centrează mai mult pe latura psihologică și social-politică a sportului. Filmul atrage oameni cărora nu le place boxul pentru că e mai mult decât un film despre box. De fiecare dată când proiectăm filmul suntem fericiți să auzim femei care îl plac la fel de mult pe cât bărbații. Pentru mine, asta e un vis devenit realitate, pentru că de obicei se întâmplă contrariul.
De asemenea, e primul film pentru publicul larg despre box din istorie ce are un personaj latino-american drept subiect central. Filmul surprinde esența unei regiuni aproape absente din divertismentul internațional. Dacă aveți norocul să vedeți filme plasate în Ameria Latină, majoritatea au legătură cu Mexicul, Brazilia și Argentina. Dar e o întreagă cultură între acestea, niciodată arătată. Pot spune cu mândrie că atunci când am mers la Cannes a fost prima dată în istoria de 70 de ani a festivalului când muzica salsa s-a cântat pe covorul roșu.
5. Venezuela traversează astăzi o perioadă de tulburări politice. Infracționalitatea e o problemă serioasă în țara dvs. iar filmul dvs de debut, „Sequestro express”, tratează această problemă. Care sunt așteptările dvs. cu privire la evoluția politică a țării dvs.?
Jonathan Jakubowicz: Cred că suntem pe cale să trecem prin ce a trecut România în 1989. Revoluția din România este o sursă uriașă de inspirație pentru mulți oameni din țara mea și sper ca democrația să revină curând aici. Nu va fi ușor, niciodată nu e. Dar situația actuală, în care 25.000 de oameni sunt uciși anual, e insuportabilă. Secuestro Express a fost un film extrem de violent dar situația a devenit în Venezuela mult mai violentă de la lansarea filmului.
6. Ce v-a făcut să-l distribuiți pe De Niro în rolul legendei boxului Ray Arcel?
Jonathan Jakubowicz: De Niro este actorul meu preferat din toate timpurile și știam de la Roberto Duran că l-a întâlnit în 1980 pe când De Niro filma Raging Bull iar Duran era campion mondial. Am sperat că acea întâlnire îmi va da șansa măcar să citească scenariul. Și am avut dreptate. A fost un proces îndelungat până De Niro a intrat în proiect. Am lucrat luni pe scenariu înainte să se hotărască să o facă. A fost o experiență incredibilă care ne-a apropiat și a făcut mai organică munca pe platou. Să fii regizor pentru De Niro poate fi intimidant mai ales pentru cineva care nu are o tonă de experiență în spate. Lucrând cu el o perioadă mai lungă de timp a fost o experiență grozavă.
8. Care este elementul definitoriu al lui Roberto Duran pe care ați reușit să-l surprindeți pe marele ecran, ținând cont că l-ați cunoscut în viața reală pe faimosul boxer.
Cred că acel amestec de generozitate și furie explozivă e ceea ce-l definește pe boxer, iar actorul Edgar Ramirez a surprins atât de bine. În orice moment putea să treacă de la cea mai drăguță persoană de pe Pământ la monstru. A lucrat la pregătirea actorului Edgar Ramirez și cu mine pe când scriam scenariul și sunt foarte mândru de cât de mult din el este în acest film. Prima dată când l-a văzut, Duran spunea că am folosit efecte vizuale create pe calculator ca să-l facem pe Edgar să arate ca el. Dar adevărul e că nu am folosit astfel de efecte și cred că asemănarea la care a reacționat Duran a fost nu doar fizică ci și psihologică.
9. Cum ați rezistat tentației de a vă idealiza personajul, cum filmul prezintă și latura negativă a lui Duran?
Cred că avem nevoie de eroi în carne și oase. Superman se dă drept om obișnuit ca să ascundă că este un erou. Eu găsesc eroismul mai degrabă în persoana care devine erou făcând greșeli și învățând din ele. Avem nevoie de mai mulți astfel de eroi.
