Articole There Will Be Blood

(2007)

Va curge sânge

Haine și pălării

La fel de esentiale pentru aerul filmului si conturarea acelei lumi de sine statatoare sunt si costumele lui Mark Bridges. Bridges a colaborat de multe ori cu Paul Thomas Anderson, dar VA CURGE SANGE! avea sa ii aduca pe amandoi intr-o zona complet noua, acesta fiind primul lor film de epoca – probabil cea mai graitoare si mai romantata perioada din istoria Americii. Bridges a inceput sa se gandeasca la elementele de baza si aspectul personajelor inca de cand Anderson abia scria scenariul. "Paul m-a sunat intr-o zi si mi-a spus: "Vreau sa stiu cum o sa arate filmul." Atunci m-am apucat sa adun imagini din perioada respectiva, ca sa spun povestea in plan vizual," isi aminteste Bridges.

El continua: "Apoi lucrurile au inceput sa evolueze si a venit "la bord" Daniel Day-Lewis. Faptul ca am reusit sa il vad pe el in rolul lui Daniel Plainview a conferit o cu totul alta dimensiune proiectului – iar Daniel s-a dovedit a fi unul dintre cei mai grozavi colaboratori cu care ar putea lucra un designer de costume, pentru ca a contribuit foarte mult in acest proces – dar a fost intotdeauna gata sa accepte si sugestiile mele. Stateam de vorba incercand sa alegem costume si cravate, imaginandu-ne cum ar arata in imagine. A fost o colaborare excelenta, in ambele sensuri."

Detalii aparent foarte simple cum ar fi palaria lui Plainview au declansat intregi discutii. "Am studiat mai multe palarii si in final am decis care dintre ele avea cel mai puternic impact vizual si care il reprezenta cel mai bine pe Daniel Plainview. De asemenea, am discutat pe larg despre umerii costumelor lui si forma pantalonilor. De la bun inceput am simtit ca, daca il ajut pe Daniel Day-Lewis sa isi creeze personajul, atunci imi fac treaba asa cum se cuvine. Provocarea cu care ne-am confruntat amandoi a fost sa urmarim dezvoltarea personajului, cine a fost si mai ales cine ajunge sa fie intre 1898 si 1927."

Cat despre fiul lui Plainview, H.W., Bridges a decis ca avea sa poarte pantaloni trei sferturi si sosete pana la genunchi, in stilul elegant in care sunt prezentati copiii familiilor prospere din epoca victoriana. "Daniel se foloseste de fiul sau ca de un fel de ornament, pentru a obtine simpatia oamenilor si a-i convinge sa il accepte mai usor," explica designer-ul, "ca urmare, ori de cate ori H.W. iese in public, este foarte clar "expus"."

Si Bridges a beneficiat de cercetarile aprofundate ale lui Anderson in istoria magnatilor titeiului si sondorilor din California, pentru a gasi haine potrivite cu rolurile mai mici din film, dar subliniaza ca nu a fost sclavul cronologiei. "Nu mi-am facut griji foarte mari daca o anumita piesa de imbracaminte era din 1902 sau 1911; important era sa "dea bine" in imagine. Oricum, a existat o perioada cenusie in epoca respectiva, cand oamenii nu prea si-au schimbat stilul atat de rapid cum facem noi, astazi. Ca urmare, filmul nu transmite senzatia unei capodopere teatrale, ci mai degraba evoca in mod foarte credibil o perioada. A fost intotdeauna o combinatie de documentare si arta."

Pentru a-l imbraca pe Eli Sunday, Bridges s-a gandit ce haine si-ar alege un barbat cu resurse materiale putine, dar ambitii religioase mari. "Cand facem cunostinta cu Eli, traieste la ferma, are grija de capre, deci ajungi sa te intrebi cum ar ajunge sa isi faca rost de haine potrivite pentru un predicator ? Pentru prima data cand il vedem in biserica, am ales un costum interesant: e imbracat complet in negru si are o camasa la care nasturele cel mai de sus e alb, dandu-i astfel un vag aer de guler clerical. M-am gandit ca e posibil ca omul sa fi facut asa ceva, in conditiile respective, ca sa arate ca este un om al Bisericii. Pe masura ce popularitatea lui creste, m-am intrebat cum ar incerca sa se prezinte si de unde si-ar face rost de haine. Oare enoriasii lui i-ar da de pomana haine ale rudelor lor decedate ? Ar face chestii de genul asta ? Mi-am folosit din plin imaginatia, dar am mentinut o silueta corecta pentru epoca respectiva."

Bridges a fost foarte atent si la hainele purtate de familia Sunday. In mod deosebit ii plac rochiile lui Mary Sunday. "Au o forma ca de corset pe care am descoperit-o in timp ce studiam perioada respectiva. Arata oarecum ca un piept de porumbel. N-am rezistat sa nu folosesc aceasta piesa pentru ea !" explica el. Pentru Abel Sunday, Bridges a folosit un costum autentic din 1902. "Avea o forma incredibila, unicat. Nu ai unde sa gasesti astazi un asemenea costum, asa ca transmite foarte autentic aerul perioadei respective. M-am distrat grozav in cautarile mele ca de detectiv, pornit pe urma mai multor articole vestimentare de epoca."

Paleta cromatica a fost in mod deosebit dificila. "Conceptul esential era "non-culoare", remarca el. "Totul era in nuante de gri, bej, cafeniu si ceva albastru spalacit, pentru ca nu poti sa faci haine de lucru fara albastru. Am creat multe culori proprii, pentru ca filmul sa ajunga la aspectul sau final." Paleta cromatica trebuia sa functioneze bine si cu lumina atent aleasa de Robert Elswit. "M-am consultat de fiecare data cu Robert asupra culorilor, pentru ca el are un ochi extraordinar si face totul sa arate absolut minunat, magic."

Actorii au fost adesea inspirati si transportati inapoi in timp si de costumele pe care le purtau, dar au avut nevoie de ceva forta ca sa joace in desertul torid, purtand peruci, palarii si rochii cu jupoane. "A fost o provocare pentru noi toti sa lucram la temperaturi de 38 de grade Celsius, imbracati in haine cu mai multe straturi," spune Chrstine Oleneyczek, care joaca rolul Mamei Sunday.

Dupa cum concluzioneaza Bridges: "Stiu ca intreaga distributie a avut de suferit pentru acest film, dar cred ca vor fi foarte mandri sa vada cum arata si cum apar in film."

Despre distribuție Protagonistii si orasul
jinglebells