Articole The Wrestler

La sfarsitul anilor 80, Randy Robinson, poreclit «The Ram» («Berbecul»), era o vedeta a ringului in partidele de catch. Douazeci de ani mai tarziu, el nu mai practica sport decat in salile de gimnastica din licee sau in sali private din cartier...
Certat cu fiica sa, este incapabil sa intretina o relatie durabila cu persoanele din jur: el nu traieste decat pentru placerea spectacolului si pentru fani. Dar atunci cand este rapus de o criza cardiaca in mijlocul unei partide, medicul ii recomanda; sa abandoneze acest sport: inca o lupta i-ar putea fi fatala.
Constrans sa renunte, el incearca sa se impace cu fiica sa si, in acelasi timp, sa lege o relatie cu o dansatoare de strip-tease de varsta a doua. Totusi, gustul sau pentru spectacol si pasiunea sa pentru catch risca sa invinga si sa-l impinga din nou in ring...

La originea proiectului..

Dupa dificultatile intalnite la filmul THE FOUNTAIN, Darren Aronofsky a vrut sa inceapa un film care sa aiba cu totul alt registru. Consultandu-si notitele redactate la sfarsitul anilor sai de studiu in cinematografie, el gaseste o lista de proiecte de lung-metraj, pe care figureaza si filmul THE WRESTLER. Si astfel incepe acest film ajutat de fidelului sau producator, Scott Franklin, pasionat si el de partidele de catch. «Eu personal, nu am fost niciodata fan al luptelor catch, chiar si atunci cand eram copil,» marturiseste realizatorul. «si totusi doream mult sa pun la un loc de onoare acest sport, caci s-au consacrat multe filme despre box, dar niciunul despre catch. Iar acesta este unul dintre spectacolele care mobilizeaza cel mai mult publicul din Statele Unite!»

«Ceea ce ma intereseaza este sa explorez lumi necunoscute, dupa mine forta cinematografiei, este sa aduc spectatorul in niste universuri pe care nu le cunoastem,» reia cineastul. «Cred ca nu s-a mai vazut inca vreo scena precum cea care se deruleaza in vestiar, atunci cand luptatorii se pregatesc de spectacol. De altfel, am fost tot timpul intrigat de oamenii care isi folosesc corpul ca pe o arta.»

La inceput, Aronofsky ar fi vrut sa faca un film de epoca pentru a nu risca sa jigneasca cea mai puternica federatie de catch din lume, World Wrestling Entertainment. Dar nu dispunea decat de un buget de 6 milioane de dolari deci alege sa semneze pentru o opera contemporana.
«Ne-am orientat catre meciurile de catch care se desfasoara in salile mai putin frecventate din New Jersey si din restul Statelor-Unite,» marturiseste regizorul. «Multi veterani ai acestui sport se antreneaza acolo si asa am avut ideea sa ma atasez de un fost campion al catch-ului care se intoarce la acest sport.»

De-a lungul studiilor si cautarilor sale despre catch, Aronofsky isi da seama in ce masura acest sport nu a fost niciodata luat in serios si este chiar dispretuit de unii oameni. Dar face si descoperiri mai neasteptate: «cu cat ma documentam mai mult despre acest mediu, cu atat imi dadeam seama ca exista multa tristete si amaraciune la acesti sportivi». «Ei nu au un sindicat, pensie si nici asigurare sociala. intalnim multi catcheri care aduceau multi spectatori la Madison Square Garden acum zece ani si care, astazi, sunt la capatul puterilor. Gradul de mortalitate la catcheri este extraordinar de ridicat.» Darren Aronofsky gaseste atunci un scenariu formidabil care a facut inconjurul Hollywoodului: este semnat de Robert Siegel, fost redactor sef al ziarului «The Onion», celebrul ziar satiric american.

Sedus de proiectul lui Aronofsky, scenaristul accepta sa-i cedeze drepturile. Dar realizatorul are nevoie sa-si reaminteasca scenariul: «imi placea mult umorul sau negru, chiar daca a trebuit sa lucrez din nou scenariul pentru ca el sa corespunda intr-adevar cu atmomsfera din film». «În calitate de regizor, am avut tot timpul aceasta nevoie de a intelege motivatiile personajelor. Caci atunci cand un actor va pune cate o intrebare despre o anumita replica, trebuie sa fii in stare sa-i explici de ce dialogul a fost scris asa. Singurul mod de a putea face acest lucru, este pur si simplu de a despica scenariul in profunzime, atat de bine incat chiar daca nu sunteti autorul, veti sfarsi prin a-l cunoaste la fel de bine precum scenaristul.»

Un actor facut pentru rol

Ramane problema casting-ului. Inca de la inceput Darren Aronofsky doreste sa consacre rolul principal lui Mickey Rourke. Dar reputatia dificila a actorului nu incurajeaza producatorii pentru a finanta proiectul. Prin urmare, realizatorul isi schimba planurile si se gandeste la Nicolas Cage: «il respect mult si cred cǎ am fi putut face munca buna impreuna, dar Nic a inteles ca doream mult sa lucrez cu Mickey», subliniaza cineastul. «Este prieten cu Mickey si a inteles ca era o buna ocazie pentru el. S-a retras deci din cursa ca un adevarat gentleman.»

Atunci producatorul executiv, Jennifer Roth devine interesata de proiect: ea accepta ca Mickey Rourke sa aiba rolul principal cu conditia ca bugetul sa ramana acelasi. «Ea are experienta cu productiile independente si asa ne-am lansat impreuna in aventura,» afirma Aronofsky. «In loc sa lucram cu mii de figuranti, am lucrat cu mai multe federatii de catch, ceea ce a adus filmului un realism inedit.»

Mickey Rourke a urmat un antrenament intensiv pe parcursul a trei luni cu mai multi profesionisti ai sportului catch, precum Afa Samoan. «Darren a instalat un ring in biroul sau unde ma antrenam cate doua ore pe zi» marturiseste actorul. «La inceput mi-a fost foarte greu pentru ca eu practic boxul si a trebuit sa uit de toate regulile pe care le-am invatat. in box trebuie sa fii pe cat de rapid posibil si sa infrunti adversarul fara ca acesta sa-ti ghiceasca loviturile. in schimb, in catch, toate gesturile sunt coregrafiate si aranjate, ca la balet.» Dar asta nu l-a impiedicat pe Rourke sa se loveasca: «nu credeam ca se poate suferi atat de mult» marturiseste el. «Am primit mai multe lovituri in trei luni de antrenament decat in sase ani de box.

A trebuit chiar sa fac trei examene IRM pe parcursul a doua luni.» Dintr-o data am inteles ca parerea actorului asupra catch-ului a evoluat mult: «marturisesc ca nu aveam mult respect pentru acest sport, mai ales ca vin de la box si ca boxerii au tendinta sa dispretuiasca catcherii» marturiseste actorul. «Odata ce am scapat de aceste prejudicii, am inteles ca era vorba de un sport foarte fizic unde poti usor sa te ranesti.» De asemenea, actorul a trebuit sa-si adapteze conditia fizica personajului sau: «ma antrenam deja de trei sau patru luni pentru un alt proiect cand am aflat ca trebuia sa joc in filmul THE WRESTLER», continua Rourke.

«Dar a trebuit sa pun pe mine 20 kg in plus pentru acest rol si am incercat sa fac acest lucru
bine, corect, si am inaintat treptat. Am luat multe proteine si fier, si am ridicat greutati mai grele decat cele pe care le ridic de obicei. Am avut un antrenor israelian formidabil, el insusi un luptator profesionist. M-a obligat la o adevarata disciplina: ma trezea la ora 7 dimineata in fiecare zi, eu ma ascundeam sub cearceafuri! Am muncit foarte mult si faceam antrenamente pentru muschi in fiecare zi, inclusiv in timpul filmarilor, cate o ora pe zi.»
Darren Aronofsky mi-a spus: «Tu esti un mare actor care si-a ratat cariera si pe care nimeni
nu vrea sa-l mai angajeze. Vei face tot ceea ce iti spun, nu vei fi nepoliticos si nu vei iesi noaptea.» Mi-am spus: trebuie sa aiba mult talent de indrazneste sa-mi vorbeasca pe tonul
asta.

Personajul meu este marginalizat social, ce traieste intr-o rulota. Sotia sa l-a parasit, fiica sa a devenit o prapadita. Este un visator, traieste ca naiba, in rusine. Am facut o comparatie cu propria mea viata de acum 15 ani cand lucrurile nu mergeau bine. Pentru ca este un perfectionist, Darren Aronofsky nu a dorit sa limiteze antrenamentul lui Mickey Rourke la dimensiunea fizica: «el a petrecut doua luni pentru a studia scenariul de foarte aproape pentru a-si insusi fiecare din replicile sale», precizeaza realizatorul. «Pentru ca este in acelasi timp si scenarist, el a rescris majoritatea dialogurilor pentru a fi cat mai naturale cu putinta.»
«Toti catcherii care au vazut filmul m-au asigurat ca Mickey era mai bun decat profesionistii
de la World Wrestler Entertainment», adauga Aronofsky. «Unul dintre antrenori, Tommy Rotten, mi-a spus chiar ca nu exista niciun catcher in lume care a vazut filmul si care ar putea sa aiba indoieli cum ca Mickey nu este un jucator profesionist.»

Un film documentar

Din dorinta de a se rupe de stilul vizual al filmelor sale precedente, Darren Aronofsky a adoptat un demers aproape documentar pentru filmul THE WRESTLER. «Doream sa creez o atmosfera in care Mickey Rourke sa se simta foarte liber», marturiseste cineastul. «Am apelat deci la directorul de fotografie, Maryse Alberti care a colaborat la multe filme documentare.

Imi amintesc mai ales de o scena care nu era prevazuta in scenariu. La sfarsitul meciului, i-am
spus lui Mickey sa mearga in vestiare iar ceilalti catcheri nu stiau ca urmam sa venim. Am filmat totul, l-am urmarit pe Mickey prin multime. Ceilalti catcheri au fost formidabili: ei sunt obisnuiti cu camerele de filmat, si pentru ca sunt adevarati profesionisti ai spectacolului, s-au comportat intr-un mod foarte natural.»

«La fel s-a intamplat cu scena din supermagazin», spune el. «Majoritatea clientilor sunt adevarati clienti si s-au comportat intr-un mod natural chiar daca au vazut camerele de filmat.
Magazinul a ramas deschis si, in timp ce filmam, oamenii au continuat sa-si faca cumparaturile, ca si cand nu se intampla nimic deosebit acolo.»
Filmul a fost realizat in sali autentice de catch. «Am privilegiat decorurile naturale si am lucrat cu fani si catcheri adevarati» spune regizorul. «De altfel, toti catcherii cu care Mickey se lupta, sunt niste profesionisti. Nu am apelat la niciun cascador.»

Este foarte rar ca o vedeta de rock precum Bruce Springsteen sa accepte sa compuna un cantec special pentru un film, mai ales cand este vorba de o productie independenta. «A facut acest lucru dintr-un singur motiv», adauga Darren Aronofsky. «Nu are nimic de a face cu mine. Cinstit vorbind, a auzit de munca mea dar nu a vazut niciun film de-al meu. Daca a acceptat este pentru Mickey cu care este prieten. El adora filmele sale si atunci cand a aflat ca Mickey va fi actorul principal, a vrut sa-i faca acest cadou.»
«A scris cantecul plecand de la scenariu, ceea ce este mult mai greu decat daca ar fi vazut filmul. A fost intr-adevar extraordinar.»
Mickey Rourke declara, «Cu filmul THE WRESTLER, Darren Aronofsky imi ofera o adevarata a doua sansa. De data asta, nu vreau sa o ratez. Vreau sa le arat acestor ticalosi ca sunt inca bun! si va spun: voi castiga un Oscar !»