Păreri Suddenly, Last Summer

(1959)

Brusc, vara trecută

Ordonează după

Data

Rating

White.Lily pe 04 Iulie 2011 10:10

Unul dintre cele mai tulburatoare filme vazute pana acum.
Suddenly, Last Summer este un film de mare clasa, unde Katharine Hepburn, Elizabeth Taylor si Montgomery Clift fac un trio bulversant.
Filmul poarta amprenta regizorului Joseph Mankiewicz, un maestru al relatiilor interumane (vezi: All about Eve, The Barefoot Contessa sau Cleopatra).
Si in Suddenly, Last Summer, regizorul reuseste sa creeze o atmsofera apasatoare, terifianta, personajele sunt sumbre, povestea este cat se poate de neobisnuita astfel incat pe tot parcursul vizionarii filmului nu stii la ce sa te astepti.
Nota 10 plus pentru Katharine Hepburn si Elizabeth Taylor!

mihaelatb pe 11 Mai 2013 10:53

O mama bolnav de posesiva si un fiu, a carui singura ocupatie este sa traiasca si sa scrie. Planta carnivora, pe care Mrs. Violet Venable o cultiva intr-o cutie de sticla speciala, este chintesenta vietii pe care o duce Sebastian. Faptul ca mama nu mai este suficient de atractiva si este inlocuita de verisoara Catherine, este schimbarea ce va declansa drama. Tennessee Williams in toata splendoarea, cu tot cu unele din temele sale obsesive : parintele autoritar, homosexualitatea, lobotomia.
Interpretarea celor doua este exceptionala, Elizabeth Taylor tine piept cu brio vulcanului numit Katharine Hepburn, iar Montgomery Clift, face perfect legatura dintre cele doua. Un film ce trebuie vazut de orice cinefil adevarat.

Mihai_Moise pe 05 Septembrie 2016 11:17

Fenomenala Taylor...

Sincer, o prefer pe Liz Taylor din "Pisica pe acoperisul fierbinte". Sau pe cea din "Cleopatra"! Asta nu inseamna ca in acest film, nu se intrece pe sine.
E fascinant modul in care isi construieste personajul Catherine Holly, intr-un decor terifiant, in care limita dintre normalitate si nebunie este extrem de greu sesizabila. Nici prestatia lui Hepburn nu e mai prejos, dar acest film este despre psihanalizabila Taylor si farmecul ei inegalabil...

Iulidesprefilme pe 06 Mai 2016 20:47

Un film renumit, dramatic, psihologic, surprinzător în cel puțin patru dimensiuni: scenariu, regie, interpretare, montaj...O poveste plină de necunoscute, de suspans, de tensiune dramatică, de caractere contorsionate...Aici, eroina considerată nebună, jucată foarte bine de Liz Taylor, este, de fapt, sănătoasă, dar marcată de tragica moarte a vărului, iar persoana cu probleme psihice este totuși autoritara mătușă, mama victimei ( magnifica Katharine Hepburn ), care, în final, se descoperă în toată degringolada ei...Un film complex, cu mare încărcătură dramatică, pe care, noi, asemenea doctorului, interpretat de incomparabilul Clift, încercăm să-i găsim explicații, motivații, alte resurse de înțelegere...

bogdanpipoiu pe 26 Mai 2014 00:51

de departe cel mai bun rol al lui Elizabeth Taylor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

kakapo pe 30 Noiembrie 2011 21:32

...desi este un film vechi, suspansul te tine prins de la primul pana la ultimul minut...Elizabeth Taylor intr-un rol de referinta al carierei sale...

cosmin_kedii pe 10 August 2013 10:51

regizorul reușește să facă un film de o densitate dramatica rara și de o introspecție psihologică aproape unica în felul său cu fiecare detaliu și rigoare în fiecare scenă.

BenPC pe 24 Martie 2011 03:35

Asa cum e (a)normal ne amintim de marile valori cand acestea nu mai sunt -Elizabeth Taylor a incetat din viata ieri, 23 Martie 2011.
Am zis sa incerc un film de-al ei mai putin cunoscut. Ea si Katharine Hepburn fac un joc bun, Hepburn in special, dar filmul foarte ciudat , n-am inteles nimic din acel final.

El_KaPpa pe 23 August 2019 13:47

9,1/10

"Is that what love is? Using people? And maybe that's what hate is - not being able to use people."

Este una dintre cele mai bizare productii facute la Hollywood in acele vremuri si este genul de film mai greu de descifrat din prima avand nevoie de o analiza ampla. O poveste cu multa incarcatura dramatica si psihologica, cu nuante de suprarealism, tulburatoare si greu de anticipat, atingand niste teme fascinante - fie direct (autoritate si lobotomie), fie subtil (homosexualitate, narcisism, incest), fie la nivel metaforic (canibalism, proces al creatiei artistice). Care cat conteaza si cum se pun cap la cap ramane la aprecierea fiecaruia.
Mai spun doar ca este un film facut dupa o piesa de Tennessee Williams, dar care am inteles ca se diferentiaza destul de mult de materialul de inspiratie, motiv pentru care Williams n-a fost deloc incantat de cum a iesit. Nu stiu cum… citeşte