Articole Big Miracle

Actorii profesioniști

Castingul a căzut în sarcina lui MARY GAIL ARTZ și SHANI GINSBERG, care au îneput căutările pentru distribuția potrivită.
Pentru personajul Rachel Kramer, inspirația a venit de la directoarea Greenpeace din Achorage, Cindy Lowry, iar Drew Barrymore a fost una din primele actrițe cărora li s-a trimis scenariul. Aceasta lucrase cu Kwapis la comedia He’s Just Not That Into You. Deși ocupată cu debutul ei regizoral, Whip It, Barrymore a citit imediat scenariul și a acceptat rolul: “Ma aflam la Palm Springs, îmi editam filmul. Eram epuizată, dar am citit scenariul și apoi am petrecut restul weekendului sunîndu-i pe toți ca să le spun cît de entuziasmată era. Încercam să-i rog pe oameni să accepte un rol în acest film. Mi s-a părut foarte special.”

În afara poveștii despre oameni care au lăsat deoparte neînțelegerile dintre ei pentru un scop comun și nobil, ceea e a atras-o pe actriță la acest proiect a fost și perspectiva de a lucra din nou cu Kwapis: “Este nu doar un regizor strălucit, dar are talentul de a-ți da idei care sînt mult dincolo de propriile tale instincte. Este incredibil de responsabil, dar, în același timp, incredibil de liber, iar actorii au încredere în el.”

La rîndul său, regizorul spune despre protagonista filmului său: “Drew are cea mai bună etică a muncii dintre toate actrițele pe care le cunosc. Cînd vine vorba de munca de documentare, este neobosită. Pe durata filmărilor intră complet în rol.”
După ce a primit rolul, actrița a cerut imediat să fie pusă în legătură cu Ciny Lowry. Cele două s-au înțeles de prima dată și au petrecut multe ore împreună, discutînd despre experiențele activistei, ca și despre pasiunea acesteia de misiuni de salvare ecologiste.

Următorul care a intrat în distribuție a fost John Krasinski, cunoscut publicului american mai ales pentru rolul lui Jim Halpert din serialul The Office. Amiel și Begler nu s-au inspirat pentru rolul reporterului de televiziune Adam Carlson dintr-o singură persoană anume, creînd un amalgam din personalitățile mai multor oameni din televiziuni de provincie. Cu toate că acceptarea rolului însemna călătorii dese între platoul de filmare din televiziune și Anchorage, Krasinski și-a dorit să lucreze din nou cu Kwapis, cu care mai lucrase la License to Wed, ca și la multe episoade importante din The Office.

“Ken e un tip fenomenal”, spune Krasinski.”A făcut episodul pilot al serialului nostru, apoi mai multe episoade. Practic, s-a aflat lîngă mine în momente foarte importante din viața mea de actor. El m-a văzut crescînd în fața camerelor de filmat. E omul care are acel talent rar de a fi în acord nu numai cu tine, ca om, și cu filmul, ca întreg.”

Cînd Barrymore a aflat că actorul e unul din candidații pentru a deveni partenerul său de joc, a început o campanie de pledoarii pentru a i se oferi lui rolul: “L-am sunat pe Ken de pe aeroportul din San Francisco. Strigam pe hol că eram gata de orice ca să fac un film cu el. Era perfect pentru rol; e un tip integru, amuzant, bun la suflet, exact ca Adam.”

Personajul reporteriței Jill Jerard a fost, de asemenea, fictiv, bazat tot pe mai multe reporterițe care s-au trezit că sînt îmbrăcate mult prea subțire, că nu prea au ce mînca și nu au nici măcar o cameră de hotel unde să stea atunci, în miezul evenimentelor. După o scurtă căutare, Kristen Bell a fost distribuită în rolul ambițioasei jurnaliste pe care nimic n-o oprește în carieră.

Pentru că Bell și Krasinski sînt buni prieteni în viața reală, faptul că a fost distribuită în acest rol n-a făcut decît să le întărească relația de camaraderie: „Pentru mine a fost un mare plus să joc alături e Kristen”, spune actorul. „E o actriță cu o energie incredibilă, amabilă și dedicată muncii sale.”

Personajelor principale li s-au alăturat apoi Vinessa Shaw, în rolul asistentei executive de la Casa Albă, Kelly Meyers, și viitoare soție a lui Boyer, Dermot Mulroney, pentru rolul comandantului Gărzii Naționale din Alaska, colonelul Scott Boyer, Tim Blake Nelson în rolul oficialului Pat Lafayette, precum și Ted Danson, în rolul mogulului petrolului J.W. McGraw.

Personajele lui Mulroney și Shaw au fost inspirate de Tom Carroll și Bonnie Mersinger. Shaw spune: “Habar n-aveam că Bonnie trăia în Alaska. Producătorii m-au întrebat dacă nu voiam să mă întîlnesc cu ea, ca să discut despre personaj. Ne-am întîlnit și am vorbit ore întregi despre tot felul de detalii de la eveniment. Am devenit atît de apropiate, încît în scenele finale am purtat haina și pălăria ei.”
Mulroney s-a bucurat să joace rolul unui colonel din Garda Națională pentru că a avut, astfel, ocazia să petreacă mult timp în baze militare din Anchorage și să meargă cu elicopterul.

În timp ce personajele lui Mulroney și Shaw au fost inspirate de două persoane reale care au participat la evenimente, rolurile lui Nelson și Dansonau fost create pornind de la mai mulți participanți. Personajul lui Nelson s-a bazat pe trei persoane care lucrau pentru stat, în departamentul pentru prezervarea faunei și florei, din Barrow, în 1988: „Ken, împreună cu scenariștii, au combinat trei persoane într-una singură”, explică actorul. Pentru Danson a fost o provocare să joace rolul unui afacerist veros anti-ecologist convins, pentru că în viața reală actorul e un susținător activ al cauzei oceanelor libere de poluare. „Eu sînt ferm împotriva forajului în larg”, spune Danson, care a creat în 1987 American Oceans Campaign, o organizație care a cooperat cu locuitorii din Los Angeles pentru oprirea deversării de motorină în canalele care duc la Oceanul Pacific.

În roluri secundare se regăsesc și James Le Gros și Karl Hootkin, ale căror personaje, Rob Riggle și Dean Glowacki sînt inspirate de inventatorii din viața reală Greg Ferrian și cumnatul său, Rick, care, în 1988, s-au oferit voluntari să folosească mașina lor de topire a gheții. În alte roluri mai pot fi văzuți Stephen Root, în rolul lui Haskell, guvernatorul din Alaska, John Michael Higgins, în rolul egocentristului reporter TV Wes Handrick, Bruce Altman, în rolul șefului de personal al lui Reagan. Echipa sovietică e formată din Mark Ivanir și Stefan Kapicic.


Nativii din Alaska

Pentru rolurile Inupiaților, directoarele de casting DEBORAH SCHILDT și GRACE OLRUN au fost cele care au avut dificila sarcină de a găsi interpreții potriviți. Au străbătut toate colțurile statului Alaska pentru rolul căpitanului Roy, al bătrînului Malik și a nepotului său de 11 ani, Nathan, ca și pentru multe roluri de figuranți.

Majoritatea interpreților sînt chiar Inupiați, dar mai sînt și Cup’ik, Aleut și Yupik: „Ne-am început călătoria chiar la Barrow”, spune Schildt. „Tocmai avea loc festivalul Vînătorii de Balene, care ne-a fost de ajutor pentru ceea ce căutam. Am fost apoi la Anchorage, Juneau, Sitka, Homer și Fairbanks, unde aveau loc Jocurile Olimpice Mondiale ale Indienilor Eschimoși. Mai tîrziu, am fost în nord, la Bethel, Kotzebue și Nome. Am acoperit, practic, întregul stat.”

A fost destul de dificil și pentru că fiecare trib are propria sa limbă, dar toți cei selectați trebuia să portretizeze nativi Inupiați. Olrun spune: „Erau atît de emoționați că, în sfîrșit, personaje native aveau să fie interpretate chiar de nativi, așa că și-au lăsat deoparte specificitățile etnice și au intrat în pielea personajelor Iunipate.”

Kwapis ținea, de asemenea, ca pentru rolurile lui Malik, Nathan și Roy să găsească actori necunoscuți și a avut norocul de a-i găsi pe nativii John Pingayak, Ahmaogak Sweeney și John Chase. Deși cei trei nu mai jucaseră vreodată în vreun film, au acceptat cu entuziasm pregătirile pentru rol. “Cu toate că în marea lor majoritate, nativii nu erau actori, am descoperit că au un talent natural pentru actorie. Am fost forte norocoși ca, pentru rolurile de vînători să avem unii care fac asta și în viața reală; la fel și pentru înțelepții bătrîni.”

Pentru că la filmări au fost prezente multe persoane implicate în evenimentele din 1988, realizatorii au putut să cizeleze scenariul cu ajutorul amintirilor acestora. JULIE HASQUET, de exemplu, a fost prima persoană care a transmis de la Barrow și a făcut figurație în film. Inventatorul Greg Ferrian a vizitat și el locul de filmare, la fel ca Bill Hess, unul din fotografii care au trimis primele fotografii cu balenele. Chiar și Tom Rose, autorul cărții, a făcut o vizită echipei.