12.05.2014
„Ce roluri mai joci, Cala...?" a întrebat-o o prietenă, prin anii '70. „Ce să joc, iar o nevastă de ilegalist... Tot gătesc, tot calc..." Li se acrise şi lor, actorilor, de clişeele acelei perioade - dar adevărul este că erau atât de solicitaţi fiindcă erau buni, chiar şi în cele mai banale sau chiar inepte roluri. Reuşeau să le dea viaţa care lipsea din scriitură, să le confere un farmec care să acopere chiar şi cele mai nesuferite falsităţi şi tezisme - cum se întâmpla şi cu Cala Pogonat, pe care atât căldura şi sensibilitatea interpretării, cât şi tipologia, o îndreptau frecvent spre personaje conforme cu descrierea de mai sus.
Născută pe data de 6 martie, 1933, la Iaşi, Margareta Pogonat s-a stins din viaţă duminică, 11 mai.
Era fiica jurist...Taguri: Nicolae Mărgineanu, Binecuvântată fii închisoare, Cornelia Alexoi-Columbeanu, Eusebiu Ştefănescu, Liviu Rebreanu, Carol Corfanta, Geo Costiniu, Mihai Constantinescu, Mircea Mureşan, Andrei Blaier
27.01.2012
Se însera, şi la televizor tocmai începuse "Haiducii lui Şaptecai". Deodată, bătăi în poartă. Tatăl se ridică şi merge să vadă cine-o fi... În faţa casei, o maşină oprită şi un domn, împreună cu un cunoscut din sat. "No servus," zice vecinul, "ui' că dumnealui îi în drum pe la noi şi tare-ar mai vrea să se hodinească o ţâr' şi să vadă şi el filmu' din sara asta, de la televizor... I-am zâs că la voi să potchie..." "Apă', să potchie, sâgur că să potchie," îl pofteşte tatăl pe drumeţ în camera cu televizorul, unde toată familia se uita deja la film, cu lampa stinsă. Şi filmul merge, merge, merge, şi ajunge la secvenţa finală, cu Anghel Şaptecai legat în ocna de sare, şi odată numa' ce strigă frumos şi focos:Iiiiii, cuţât, cuţât, cuţât...!De trei ori te-am ascuţââât...!La tocilă, pe chetroi,...Taguri: Stefan cel Mare, Racolarea, Sept hommes et une garce, Totul se plăteşte, Colierul de turcoaze, Masca de argint, Misterele Bucureştilor, Trandafirul galben, Drumul oaselor, Eu tu şi Ovidiu
10.11.2009
Mergea agale pe Calea Victoriei, cam prin zona magazinului "Gioconda", într-o seară din toamna lui 1975... Adolescentul de şaisprezece ani îşi ia inima-n dinţi şi-l interpelează:- Domnul Dinică...Se întoarce încet, puţin contrariat...- Bună seara... Îmi puteţi da şi mie, vă rog, un autograf...?Treptat, pe chipul umbrit, conturat în contre-jour de lumina vitrinei, apare acel inimitabil rânjet malefic cu colţurile gurii arcuite în jos, trăsnind a Lăscărică, Paraipan şi Stănică Raţiu - de data asta, în semn de refuz binevoitor, o dată cu un clătinat din cap:- ...Nu te superi, da' nu dau autografe.Aşa era Gheorghe Dinică - Gigi, pentru câţiva privilegiaţi - pe cât de imens ca actor, pe atât de opus oricăror vedetisme. Nu dădea autografe, nici interviuri, nu primea reporteri să-i răscolească u...Taguri: The Mouth of Truth, Evadarea, Tatăl risipitor, Cuibul salamandrelor, Cu mâinile curate, Revanşa, Prin cenuşa imperiului, Un comisar acuză, Explozia, De ce trag clopotele Mitică?