Killers of the Flower Moon/Crimele din Osage County: Bani însângerați , noul film al lui Martin Scorsese, cu o distribuție stelară, se lansează pe marile noastre ecrane pe 20 octombrie. „Leonardo DiCaprio și Robert De Niro joacă într-o tragedie întunecată despre adevărata față a Vestului Sălbatic”, scria The Guardian odată cu premiera de la Cannes a filmului. Este primul film al lui Scorsese selectat în competiția Festivalului de la Cannes, de la After Hours din 1986 încoace, „fiind și unul dintre cele mai ample și mai puternice filme ale regizorului din ultimii săi 30 de ani”, mai nota în luna mai publicația The Guardian.
Di Caprio joacă rolul unui tânăr fără scrupule, dornic să se îmbogățească și poate chiar să aibă o soție tânără. De Niro joacă rolul unui personaj real, William Hale (de altfel, și condamnat în realitate), care, deși bogat – e un baron local – vrea mai mult, și a pus ochii pe averea indienilor Osage. Așa că a pus ochii pe Mollie (Lily Gladstone), moștenitoarea redevențelor din petrol, firește pentru nepotul său...
Cazul real ce a dus la munca de investigație a jurnalistului David Grann
La începutul secolului al XX-lea, petrolul a adus o avere uriașă națiunii Osage, membrii săi devenind peste noapte unii dintre cei mai bogați oameni din lume. Bogăția acestor nativi americani i-a atras imediat pe interlopii albi, care au manipulat, extorcat și furat cât de mulți bani au putut înainte de a recurge la crimă. Bazat pe o poveste adevărată și narat prin intermediul neobișnuitei povești de dragoste dintre Ernest Burkhart (Leonardo DiCaprio) și Mollie Kyle (Lily Gladstone), Crimele din Osage County: Bani însângerați este o saga western în care dragostea adevărată se intersectează cu trădarea inimaginabil de monstruoasă. Cu Robert De Niro și Jesse Plemons în rolurile principale, Crimele din Osage County: Bani însângerați este regizat de Martin Scorsese, laureat al premiului Oscar, după un scenariu de Eric Roth și Martin Scorsese, inspirat de cartea de succes a lui David Grann.
Prestigios autor și jurnalist de investigație, David Grann - redactor la New Yorker - aduce la lumină întâmplări uitate printr-o muncă de cercetare profundă. Cartea sa revoluționară din 2009, „The Lost City of Z: A Tale of Deadly Obsession in the Amazon”, despre exploratorul britanic dispărut, Percy Fawcett, a devenit un bestseller, apoi un film din 2016 al regizorului James Gray. Capodopera lui Grann din 2017, „Killers of the Flower Moon: The Osage Murders and the Birth of the FBI”, este o poveste americană despre crimă și rasism, care vorbește atât despre trecutul unei națiuni, cât și despre viitorul ei.
Amplasată în principal în anii 1920, în timpul apunerii epocii de aur a Vechiului Vest, este o cronică a acaparării de terenuri și a începutului unei forțe judiciare cu propriile probleme inerente. În centrul cărții lui Grann se află națiunea Osage, tribul nativilor americani alungat spre vest de pe teritoriul său originar din văile râurilor Ohio și Mississippi, prin Missouri și Kansas, și în cele din urmă mutat de guvernul american în așa-numitul „Teritoriu indian” din Oklahoma.
După ce s-a descoperit petrol pe teritoriul Osage în 1894, tribul a devenit fantastic de bogat, păstrând drepturile asupra mineralelor și închiriind câmpurile sale dezvoltatorilor. Speculatorii înfometați au năvălit în teritoriu. Exploatarea a fost la cote înalte în orașele pline de criminalitate și cu autorizația guvernului american, care a pus în aplicare un sistem de „tutelă” strâmb și pur și simplu rasist, prin care averile nativilor americani erau gestionate de custozi albi care escrocau milioane de dolari din profituri.
Mai rău, în timpul așa-numitei „domnii a terorii” de la începutul anilor 1920, zeci de Osage au fost uciși în circumstanțe misterioase - inclusiv prin otrăvire lentă - pentru ca „drepturile lucrative de cap al familiei” ale acestora (inclusiv părți din drepturile petroliere) să poată fi moștenite de interlopi care se căsătoreau cu membri ai familiilor Osage din motive necurate.
În 1923, FBI a inițiat o investigație la cererea națiunii Osage, care a dus la unul dintre primele cazuri de omucidere ale biroului. Dar răul fusese deja făcut. „A fost cu siguranță o revelație”, spune actorul Leonardo DiCaprio despre cartea lui Grann, menționând apropierea evenimentelor de masacrul rasial din Tulsa din 1921, un alt incident oribil de violență între albi și minorități. „Din păcate, a fost nevoie de un secol pentru ca ambele nedreptăți să devină cunoscute pe scară largă. În timp ce masacrul din Tulsa a fost un bombardament pur și simplu al unei întregi comunități de afro-americani, acesta a fost mult mai machiavelic și a durat mulți ani. Încă mai există repercusiuni ale acestuia până în ziua de azi”.
Westernul mult așteptat de Scorsese
Optând pentru drepturile asupra manuscrisului lui Grann în 2016, înainte de publicare, echipa lui DiCaprio i-a prezentat proiectul regizorului Martin Scorsese pentru o potențială a șasea colaborare, după triumfuri precum Gangs of New York, The Departed și The Wolf of Wall Street. „Când am citit cartea lui David Grann, am început imediat să o văd - oamenii, decorul, acțiunea - și am știut că trebuie să o transform într-un film", spune Scorsese. „Și am fost încântat să mă reîntâlnesc cu Leo pentru a aduce această poveste pe marele ecran..."
Regizorul Martin Scorsese își amintește că a fost intrigat de titlul lui Grann și de posibilitatea, sugerată de producătorul executiv Rick Yorn (reprezentantul lui Scorsese și DiCaprio), că acesta ar putea fi, în sfârșit, „westernul său”. Scorsese este îndrăgostit de acest gen încă din copilărie.
„Întotdeauna mi-am dorit să fac un western, dar nu am făcut-o niciodată”, spune el. „Am iubit multe dintre westernurile pe care le-am văzut în copilărie și încă le iubesc - asta include filmele cu Roy Rogers, care erau practic făcute pentru copii, și filmele mai complexe care au apărut la sfârșitul anilor '40 și în anii '50. Am răspuns la filmele construite în jurul miturilor tradiționale ale westernului, miturile culturii, mai mult decât la westernurile psihologice. Dar scopul cunoașterii istoriei filmului nu este niciodată de a perpetua sau de a repeta, ci de a fi inspirat și de a evolua. Aceste filme m-au hrănit ca cineast, dar m-au inspirat și să aprofundez mai mult istoria reală”.
