Interviu The Undoing: „Când am luat rolul și am aflat că serialul va fi regizat de Susanne Bier, am fost șocată”

Uneori, spune Noma Dumezweni, „universul se aliniază în cel mai minunat mod cu putință”. Rolul din serialul „The Undoing”, lansat pe 26 octombrie pe HBO GO, a venit la puțină vreme după ce a hotărât să mai rămână în New York, împreună cu fiica ei în vârstă de 13 ani. S-a bucurat câțiva ani de un succes extraordinar în spectacolul „Harry Potter and the Cursed Child” pe scena West End și apoi la la Lyric Theatre pe Broadway, și tocmai când se întreba ce proiect îi va ieși în cale, a fost chemată la o audiție pentru „The Undoing”, scris și produs de David E. Kelley, după romanul „You Should Have Known”, semnat de Jean Hanff Korelitz.

Serialul spune povestea cuplului Grace și Jonathan Fraser (Nicole Kidman și Hugh Grant) care duc o viață de vis într-un apartament somptuos din Manhattan și au un fiu talentat, Henry (Noah Jupe), care învață la o școală de elită. Viața lor e data peste cap când Elena (Matilda De Angelis), o tânără mamă a unui băiat înscris la aceeași școală, este găsită moartă, iar ancheta duce către Jonathan, care avuse o relație adulteră cu ea pe care reușise să o ascundă de toată lumea. Grace îl crede nevinovat și la sfatul tatălui ei bogat Franklin (Donald Sutherland) angajează o avocată renumită, Haley Fitzgerald (Noma Dumezweni) să conducă echipa de apărare a lui Jonathan. „The Undoing” avut premiera pe HBO GO pe 26 octombrie și poate fi urmărit aici: https://hbogo.ro/seriale/de-la-inceput

Filmările au avut loc în 2019. La instituirea carantinei în SUA, Noma Dumezweni se afla deja în mijlocul filmărilor pentru nouă producție HBO - „Made for Love” - ce se vor relua curând.

Născută în Swaziland, actrița Noma Dumezweni a venit în Anglia la 8 ani, împreună cu familia. A jucat în teatre pentru tineret, dar s-a dedicat actoriei după ce-a împlinit 20 de ani, datorită profesorului ei Anthony Singleton. Printre filmele în care a jucat se numără „The Marriage of Reason & Squalor”, „The Incident”, „Mary Poppins Returns”, „The Kid Who Would Be King” și „The Boy Who Harnessed the Wind”. A mai apărut în producții de televiziune ca „Doctor Who”, „Frankie”, „Electric Dreams”, „Black Earth Rising” și „Normal People”.

Cum te simți acum, când în sfârșit apare serialul The Undoing, la care ai lucrat?

Așteptam ca serialul să aibă premiera în mai, însă, au venit altele peste noi: pandemia, avântul mișcării Black Lives Matter, o schimbare mondială, așa că a fost o lecție care să ne amintească să fim atenți la noi și la tot ce ne înconjoară.

Când ai citit romanul care stă la baza acestui serial - înainte sau după ce ai primit scenariul „The Undoing”?

Atunci când am fost chemată la audiție, am primit un episod în care personajul meu nici măcar nu exista, dar am simțit o energie uimitoare. Apoi am primit câteva pagini cu personajul pe care trebuia să-l joc. Am început să-mi pun tot felul de întrebări: „cine sunt oamenii ăștia, ce li se întâmplă, de fapt?”, fiindcă voiam să știu neapărat. Asta se întâmplă cu scriitura lui David E. Kelley - nu poți lăsa din mână un scenariu, e ceva acolo misterios, dar tangibil, deseori contradictoriu, care te fascinează. Până am primit răspunsul pentru probă, fiindcă voiam să aflu mai multe, am citit cartea, care e scrisă din punctul de vedere al lui Grace. La o săptămână, am aflat că am obținut rolul. Adaptarea aceasta este genială, pentru că David a deschis povestea, personajele și lumea lor într-un mod nemaipomenit, e atât de bun în a spune povești în mediul ăsta, după cum arată și palmaresul lui.

Știai cine mai face parte din distribuție atunci când ai onținut rolul?

ND: La momentul audiției nu știam că Nicole Kidman, Hugh Grant și Donald Sutherland joacă în serial. Când am luat rolul și am aflat că voi juca alături de ei și că serialul va fi regizat de Susanne Bier, am fost absolut șocată. Cel mai rău lucru care mi se întâmplă uneori e că mă gândesc că n-avea cum să mi se ofere mie un rol important, decât dacă renunță cineva. Apoi îmi spun că trebuie să încetez cu prostiile, că am luat proba și trebuie să îmbrățișez acest rol.

Ce impresie ai avut despre personajul tău, Haley?

ND: Am iubit foarte mult acest personaj. Mi-a plăcut cum era scris și e interesant faptul că la un moment dat am încercat ceva, iar Susanne mi-a cerut să fac altfel și am descoperit altceva. Privind în urmă, a fost o experiență de învățare, mai ales în ce privește lucrul cu Susanne și munca la o poveste sub forma asta. Mai făcusem ceva de genul ăsta în „Black Earth Rising”, dar într-un mod diferit. Acolo, am stat de vorbă cu regizorul și scenaristul Hugo Blick despre toată cercetarea noastră și direcția unde voia să ajungă, iar aici aveam câte o întâlnire de 10 minute cu Susanne și apoi mergeam pe platou. Am vorbit despre felul în care o vede pe Haley, cum e ea și mai ales cum se plasează în contextul unei lumi pline de bani și putere despre care eu nu știam cum arată. Susanne mi-a vorbit despre oamenii din lumea asta, despre cum se mișcă și cum se comportă și mi-a dat seama că m-am regăsit în anumite context alături de unii ca ei, oameni care nu ridică tonul, ci spun ce fac și ce vor. A fost un mod inspirat de a înțelege ce își dorește Susanne de la această poveste, iar pentru mine, foarte diferit de anii de teatru petrecuți între impostație și șoaptă. Haley e fascinantă, iar eu sunt foarte recunoscătoare pentru acest proiect, unde putea să fie orice actriță, dar a devenit prin intermediul meu un personaj afro-american. Am avut parte și de un profesor foarte bun pentru dialoguri.

Cum a fost colaborarea cu Nicole Kidman și Hugh Grant?

ND: Este extraordinar să lucrezi cu oameni care sunt super profesioniști și să-i urmărești îndeaproape. Am încercat să fiu foarte calmă, deși am avut emoții mari. Dar am avut un moment într-o scenă la tribunal, când camera era focusată pe Nicole, iar eu o priveam și îmi spuneam, ieșind din personajul meu: „e remarcabilă”. Fiecare dublă avea o abordare diferită și am învățat multe din această experiență. Aș spune că Nicole se bazează mult pe emoție și Hugh pe rațiune, mereu testând lucruri noi, sunt fantastici în munca lor.
Mi-am dat seama în urmă cu câțiva ani că tot ce vreau e să fiu într-un loc cu oameni buni, indiferent că e vorba de un atelier, o lectură, un spectacol, un serial, asta mă face fericită.
Iar universul mi-a oferit „The Undoing” și sunt foarte recunoscătoare. M-am simțit ca o ucenică pe platou, am furat meserie de la cei mai buni - Nicole Kidman, Hugh Grant, Susanne Bier, Donald Sutherland - a fost ca un masterclass în storytelling.

Cum te-ai pregăti pentru rol? Ai vorbit cu David pe platou, te-ai întâlnit cu avocați?

ND: Am fost destul de timidă, când l-am întâlnit pe David am apucat doar să-i mulțumesc pentru acest scenariu și acest personaj minunat. Cu ajutorul celor de la producție am cunoscut doi avocați extraordinari - o avocată afro-americană și un procuror alb care fusese și avocat al apărării. M-au ajutat enorm, mi-au răspuns la toate întrebările, am fost fascinată pentru că dreptul e o astfel de lume. Cei mai buni avocați știu să se adapteze, să întoarcă lucrurile, iar Haley la asta se pricepe cel mai bine.

Care e povestea din spatele acestui personaj?

ND: Pentru mine, Haley, avocata de culoare care lucrează la această firmă cu tradiție, are sigur o poveste interesantă, a făcut niște alegeri care au adus-o în această lume plină de oameni puternici și cu bani.

Știe să se folosească de lege și de media, o temă mereu de actualitate.

ND: Da, pentru că știe că, apărându-l pe Jonathan, totul se bazează pe narațiunea pe care ea vrea să o creeze și cine se ocupă de poveste poate să influențeze percepții.

Ți-a plăcut de Haley?

ND: A trebuit să înțeleg cine este și ce face, pentru că e un motiv pentru care A te duce la B și apoi la C. Da, pot spune că mi-a plăcut mult Haley Fitzgerald. E ceva incitant la oamenii care sunt foarte buni în ceea ce fac, iar Haley este unul dintre acești oameni.

Crezi că Haley are încredere în nevinovăția lui Jonathan?

ND: Cred că se concentrează asupra muncii ei, să urmeze litera legii. Jucând-o astfel, sper că publicul se va întreba mai degrabă despre tot ce se întâmplă, de fapt, nu dacă ea știe dacă el e nevinovat sau nu.

Dar îl implică pe Fernando în povestea morții soției lui? E corect să facă asta?

ND: E brutal că face asta. M-am gândit că e oribil. Însă, pentru Haley, legea e lege și teatralizearea unei povești care are loc într-o sală de tribunal în care observă reacțiile juraților și ale publicului e ceva foarte cunoscut, ea este plătită să-l apere pe Jonathan cum se pricepe mai bine, iar ce cred sau ce simt eu nu are legătură cu asta.

Revenim la una din temele show-ului: privilegiul. Faptul că Jonathan își permite să angajeze un astfel de avocat, spre deosebire de Fernando. Ai o replică în care spui „asta e ce fac bogații care cred că totul li se cuvine, atunci când se simt amenințați, îngroapă adevărurile urate ca să se protejeze”

ND: Da, lipsește cuvântul „albi” din replica asta, pentru că ea se gândește că el vine la ea să-i rezolve problemele pe care le-a creat și pentru care e judecat.

Cum ai putea rezuma experiența The Undoing?

ND: Pe parcursul proiectului mi-a fost foarte greu. Jucasem teatru în ultimii patru ani și revenind pe platourile de filmare a fost dificil, a trebuit să mă readaptez la stilul de lucru. Susanne îmi spunea că trebuie să o facem pe Haley să ajungă într-un anume loc, iar eu eram destul de reticentă inițial. Fiecare scenă a fost o lecție, iar când mă uit în urmă, la oamenii cu care am lucrat și cât de multe am învățat de la fiecare, ce inspirație… Pentru cineva care la momentul acela se apropia de 50 de ani să înceapă să facă astfel de lucruri, e minunat, sunt recunoscătoare că am făcut parte din acest proiect. Încă mă consider o ucenică în fiecare rol.

Ce înseamnă pentru tine să fii actriță?

ND: Cel mai mult pentru mine contează sentimentul de a face parte dintr-o comunitate, dintr-o familie. În majoritatea timpului nu e vorba despre proiect, despre rol, despre distribuție, ci despre comunitatea care se creează. Actoria înseamnă comunitate și ador asta.