1. Povestea
Detectivul-veteran Hieronymus (Harry) Bosch e deja un nume cunoscut în Los Angeles. Nu atât pentru cazurile sale, devenite materie primă pentru scenariile de la Hollywood, cât pentru aparițiile sale în fața instanței, într-un posibil malpraxis polițienesc soldat cu moartea unui suspect.
Deși Bosch nu are voie să mai muncească până când se alege cu un verdict, un caz misterios îl tot scoate ilicit din casă. Acesta descoperă că un os, găsit de un câine în pădurile din Hollywood Hills, este un fragment din scheletul unui copil dispărut cu ani în urmă. Pentru a dezgropa acest trecut îndepărtat, Bosch e nevoit mai întâi să facă slalom printre birocrații și reporteri, printre micii eroi aspiranți și victimele tragice ale violenței, precum și printre proprii demoni, deveniți subiect mediatic.
2. Personajul
O parte din acești demoni i se trag dintr-o copilărie ignobilă, petrecută mai mult prin orfelinate, dar și din anii în care a activat ca soldat al forțelor speciale, ani care l-au format ca veteran al războaielor din orient. Însă, mai întâi de toate, Harry Bosch (interpretat de Titus Welliver, din „Argo” și „Sons of Anarchy”) e, ca orice detectiv care se respectă, un om carismatic de dificil, direct și tranșant. Totodată, și umanismul său tot dintr-un teatru al violenței pare să vină, de unde Bosch s-a revendicat drept un salvator călit, cu un miros fin pentru minți criminale. Un melanj curios de om când cinic, când plin de speranță, cu un nume de pictor olandez.
3. Conflictele morale
Un serial polițist bun reflectă atât corupția unei epoci, cât și corupția la nivel universal, fără să glorifice triumful justiției asupra răufăcătorilor sau să împrospăteze stereotipuri sociale, ci pur și simplu să arate o umbră sângeroasă a naturii umane și conflictele morale pe care le naște. În cazul neobositului Bosch, parcursul său pune sub semnul întrebării acel „scopul scuză mijloacele” pe care suntem obișnuiți să îl încasăm când vedem un detectiv în acțiune. Cât de departe îi e permis să chestioneze suspecți, să le invadeze intimitatea fără mandat sau să își urmeze pur și simplu intuiția? Până unde merg excepțiile? Și, mai ales, îl iertăm chiar dacă a avut dreptate?
4. Los Angeles, văzut prin ochii lui Bosch
Probabil că forțele poliției din Los Angeles au de departe cea mai largă reprezentare cinematografică. Această capitală a filmului noir devine în sine un personaj. Prin ochii lui Bosch, L.A.-ul e un loc pestriț în care răul nu doarme, unde viața și moartea se dau cu zarul, unde victimele pot să nici nu își cunoască asasinii. Și în ciuda jocurilor de imagine din presă, Los Angeles-ul lui Bosch e departe de glam-ul hollywoodian. Nu mai e un oraș al îngerilor, ci al străinilor.
5. Michael Connelly, un autor de referință al ficțiunii contemporane polițiste
Având la bază povestea romanelor lui Michael Connelly, serialul Bosch are șapte sezoane (care vor fi difuzate consecutiv pe AXN). Acțiunea primului sezon se concentrează pe intriga a trei romane – City of Bones, The Concrete Blonde și Echo Park.
Michael Connelly e autorul bestseller a 31 de romane, cu peste 74 de milioane de volume vândute, traduse în 40 de limbi. Printre adaptările romanelor sale se numără Blood Work (2002), regizat de Clint Eastwood, și The Lincoln Lawyer (2011), în regia lui Brad Furman, cu Matthew McConaughey și Marisa Tomei în rolurile principale. Michael Connelly s-a implicat în producția serialului Bosch și în calitate de co-scenarist și co-producător.
Serialul Bosch (2014-2021) poate fi vizionat din 27 martie în fiecare luni seara, de la ora 22.00, cu episoade duble, pe AXN.
