Albert (MacFarlane) e un crescător de oi extrem de laș pe care Louise (Amanda Seyfried), iubita lui, îl părăsește pentru un alt bărbat, prosperul proprietar al unei mustețării, Foy ((Neil Patrick Harris) după ce nu are curaj să ia parte la o încăierare cu pistoale.
Când în oraș își face apariția o misterioasă femeie, Anna (Charlize Theron), aceasta îl ajută să-și recapete curajul și cei doi încep să fie atrași unul de celălalt. Dar idila lor e tulburată de soțul femeii, Clinch Leatherwood (Liam Neeson), cel mai temut tâlhar și pistolar, care vine să caute răzbunare. Acum, fermierul trebuie să-și pună la bătaie curajul proaspăt recăpătat.
În perioada în care Seth MacFarlane şi scenariştii Alek Sulkin şi Wellesley Wild lucrau la ultimele retuşuri pentru blockbuster-ul lor de debut, Ted, au luat o pauză şi s-au uitat la westernul clasic cu Clint Eastwood, Hang ’Em High. Cei trei prieteni vechi au început să lanseze glume şi să contureze ideea unui western atipic, aşa că nu peste mult timp a decis că următorul lor proiect avea să fie un western în cheie comică.
MacFarlane spune: „Vorbeam despre imaginea romantică pe care filmele şi literatura americane au creat-o despre acea perioadă a Vestului Sălbatic, care, de fapt, era o epocă în care probabil era extrem de deprimant şi de periculos să trăieşti, mai ales dacă nu erai un macho. De aici a pornit filmul nostru”.
Vestul Sălbatic, fără aura romantică
Realizatorilor le-a plăcut ideea să prezinte acea perioadă cu o privire contemporană, iar personajele să aibă sensibilitatea zilelor noastre, în special Albert Stark, protagonistul comediei. Wild explică: „Aceasta a fost ideea lui Seth de la bun început: cum să introduci un tip care preferă să stea deoparte într-o lume în care nu-şi găseşte locul, unde totul este, pur şi simplu, înfricoşător. Albert nu e potrivit cu acea lume, e ca un peşte pe uscat şi resimte ca pe un coşmar realitatea în care trăieşte acolo”.
În plus, Albert avea să fie crescător de oi, căci în acele vremuri toată lumea îi ura pe oieri, căci oile distrugeau rădăcinile plantelor, şi aşa puţine. Aşadar, creşterea oilor nu era o ocupaţie foarte masculină în acea vreme, iar oierii erau consideraţi nişte fraieri, şi erau dispreţuiţi.
Pe măsură ce scenariştii lucrau la poveste, l-au imaginat pe Albert ca fiind interpretat de unul de-al lor. Deşi MacFarlane a petrecut mult timp în spatele camerei de filmat şi e obişnuit să dea voce unor personaje, de la Peter Griffin la Ted, trecerea în prim plan ca protagonist avea să fie o premieră pentru el, dar a acceptat imediat.
Odată stabilit cine avea să fie protagonistul, echipa a început căutările pentru rolul principal feminin. În povestea filmului, Albert şi Anna nu se îndrăgostesc de la prima vedere. Îi aduce împreună ura comună pe care o împărătşesc pentru Vestul Sălbatic şi pentru milioanele de moduri în care acesta te poate ucide. Anna îl va ajuta pe Albert să-şi descopere forţa, iar Albert o va ajuta pe Anna să-şi descopere vulnerabilitatea.
Charlize Theron, Amanda Seyfried, frumuseţile Vestului Sălbatic
Pentru rolul protagonistei, MacFarlane, împreună cu echipa, au fost entuziasmaţi să o aibă la bord pe Charlize Theron. De la prima întâlnire a regizorului cu actriţa, acesta a ştiut că e ideală pentru rol: „Îmi place când un actor vine cu un punct de vedere personal despre ce vor, şi asta se vede pe ecran. Charlize a ştiut de prima dată despre ce e vorba. Este o prezenţă extraordinară şi am ştiut că va aduce la viaţă personajul cu multă forţă”.
Theron a fost recompensată cu Oscar pentru roluri dramatice, dar acest fapt nu a împiedicat-o să încerce genuri noi pentru ea: „De ceva timp mă interesează şi comedia, dar e o chestiune delicată, căci publicul mă ştie făcând ceva cu totul diferit. De fapt, ce mă interesează e comedia altfel. Acestea sunt foarte rare. Faptul că Seth urma să regizeze acel scenariu a fost decisiv pentru mine. Am început să mă rog să joc în acel film imediat ce am terminat de citit scenariul”.
Theron explică de ce a simţit o legătură cu personajul ei, Anna: „E personajul de care m-am ataşat cel mai rapid. Avem multe trăsături similare, şi am simţit încă de la început că o înţeleg. Deşi şi ea urăşte Vestul Sălbatic, nu e nici resemnată, nici cinică”. Pentru actriţă a fost o gură de aer proaspăt colaborarea cu MacFarlane: „Seth face lucrurile într-un mod original. Actorii spun asta tot timpul, dar în cazul lui consider că e cu adevărat unic şi original”.
De fapt, atât Theron, cât şi MacFarlane se aflau cu acest proiect în afara zonei lor de confort profesional, aşa că amândoi au fost la început emoţionaţi că urma să lucreze împreună: „Charlize ni s-a alăturat pentru o sesiune de lectură. Seth era incredibil de emoţionat pentru că Charlize era o actriţă care câştigase un Oscar. Ea, la rândul ei, a venit extrem de emoţionată pentru că nu avea prea multă experienţă în comedie. Aşa au relaţionat imediat şi şi-au găsit un limbaj comun”, spune Clark.
Pentru restul distribuţiei, MacFarlane nu a vrut să coopteze actori de comedie doar pentru că aveau experienţă cu acest gen: „Cu cât strâng mai multă experienţă cu comedia, cu atât îmi dau seama că îţi doreşti să ai actori obişnuiţi cu alte genuri. Povestea trebuie să aibă oarecare credibilitate, pentru că, în fond, e o dramă cu o grămadă de glume!”.
Odată cooptată Charlize Theron, echipa a pornit în căutarea actriţei care avea să-i dea viaţă altui personaj feminin, Louise, femeia care i-a frânt inima lui Albert la începutul poveştii noastre. Aceasta a fost Amanda Seyfried, despre care MacFarlane spune: „Amanda e un exemplu de casting perfect. Când am văzut-o în scena în care îl părăseşte pe Albert mi-am spus că ori e o mare actriţă, ori a făcut deja asta de multe ori în viaţa reală! E o persoană foarte drăguţă, şi am aflat şi că nu făcuse aşa ceva în viaţa reală, ci, pur şi simplu, e o actriţă extraordinar de bună”.
Ca şi Theron, Seyfried a fost surprinsă la început că a primit acest rol, pentru că nu prea avea experienţă în comedie. Despre relaţia antagonică dintre personajul ei şi cel al lui Charlize Theron, aceasta din urmă spune că a avut ceva de furcă cu replicile „colţoase” pe care trebuia să i le dea Amandei: „La un moment dat mă uitam într-una la Seth cu aerul că nu pot să spun aşa ceva, că doar era vorba de Amanda, cum să-i spun că îi stă rău în rochia aceea, când ea arăta ca o păpuşică!”
Pentru cel care ameţeşte femeile doar răsucindu-şi mustăcioara la modă, echipa a întâmpinat ceva dificultăţi, căci era nevoie de cineva suficient de credibil ca rival periculos al lui Albert, dar care să fie şi un pic arogant şi doar puţin deasupra celorlalţi din oraş, nu mult. A fost cooptat Neil Patrick Harris, despre care MacFarlane spune: “Aşa cum ştiţi, Neil poate să joace, să cânte şi să danseze, şi le face pe toate cu mare talent. În film are o scenă în care trebuia să se uşureze într-o pălărie; e o glumă grosolană, dar îl vezi pe Neil cum ştie să o transforme într-un gag de film mut clasic. A adus atâta subtilitate personajului, încât mi-am dat seama ce talent cu adevărat colosal are! ”
Harris e primul care recunoaşte că cea mai uşoară parte a fost să fie convins să se alăture acestui proiect: „Pe Seth îl întâlnisem doar de cîteva ori înainte de acest film. Câţiva dintre noi, cei din How I Met Your Mother ne-am împrumutat vocile pentru un episod din Family Guy în care eram ridiculizaţi pe faţă. Am primit un telefon de la Seth MacFarlane însuşi, ceea ce nu se întâmplă prea des. Mi-a spus că nimeni altcineva nu putea juca acest rol în afară de mine, aşa că iată-mă!”
Actorul spune despre Foy, personajul său: „Foy e cel mai bogat om din oraş, şi îi place clar s-o arate. Se îmbracă mai bine ca oricine, e mândru de podoaba lui facială şi îi respectă pe cei care au păr pe faţă. Nu ştiu de unde mi-a venit, dar, de fiecare dată când eram Foy, îmi venea să merg ţanţoş, cu braţul în faţă, ca la paradă”.
Liam Neeson, în rolul celui mai temut tâlhar din ţinut
Pentru rolul lui Clinch Leatherwood, infamul tâlhar şi soţ gelos al Annei, realizatorii l-au cooptat pe Liam Neeson, star al blockbusterelor de acţiune. MacFarlane ştia că acest personaj era esenţial pentru povestea filmului, iar actorul care urma să-l interpreteze trebuia să fie credibil, aşa că Neeson era alegerea perfectă: “Clinch era personajul-ancoră, trebuia să fie cu adevărat intimidant pentru Albert, iar Liam era exact ce ne trebuia.”
Deja înainte de a se întâlni cu Neeson, MacFarlane avea o idee despre cum avea să sune accentul lui Clinch. Actorul de origine irlandeză a avut exact aceeaşi idee. MacFarlane spune: „Îmi place vocea lui Liam, aşa că am sperat că n-o să vrea să facă rolul cu accent de western. Are o tonalitate atât de rezonantă, că ai pute să stai să-l asculţi ore în şir chiar dacă îţi citeşte cartea de telefon”.
Liam Neeson explică de ce a ales să interpreteze cu accent irlandez: „Acum câţiva ani, copiii mei mi-au spus că apărusem în Family Guy, aşa că am văzut şi eu acel episod în care Seth mă făcuse ca pe Liam Neeson jucând într-un western. Aşa că, atunci când am căzut de acord că aveam să joc în acest film, i-am spus că o fac doar dacă pot să joc cu accentul meu irlandez, ca omagiu pentru Family Guy. Seth a fost de acord”.
Giovanni Ribisi, care a colaborat cu echipa de producţie la Ted, a fost distribuit în rolul lui Edward, prietenul cel mai bun al lui Edward. Sarah Silverman a fost cooptată pentru rolul lui Ruth, logodinca lui Edward. Un tip simplu, la fel ca şi Albert, Edward e proprietarul cizmăriei din oraş, în timp ce Ruth e cea mai apreciată prostituată din Old Stump.
Deşi Edward şi Ruth se păstrează amândoi pentru căsătorie, niciunul dintre ei nu vede ca o ironie în faptul că ea are o carieră în care trebuie să satisfacă între 10 şi 15 bărbaţi pe zi. Ribisi explică cum a ajuns să fie implicat în proiect. „Cred că e vorba de scenariu şi de regizor, precum şi de compania în care vei lucra. Când am citit scenariul, mi-am zis că nu semăna cu nimic din ce citisem până atunci. Era trăznit şi avea o poveste grozavă. Şi, bineînţeles, e mereu o plăcere să lucrezi cu Seth”.
Sarah Silverman spune, glumind, despre personajul ei: „Aşa e, l-au scris avându-mă pe mine în minte. Dar audiţia mea a fost sesiunea de lectură. Am auzit că unii nu au fost convinşi că o evreică ar putea fi credibilă în rol de creştină pioasă! Îmi place Ruth pentru că e drăguţă cu toată lumea, nu e vreo nimfomană”.
MacFarlane a cerut ca filmul să arate ca un western de-al lui John Ford
Pentru că Urma scapă turma se petrece în Vestul Sălbatic în anii 1880, realizatorii au decis să meargă la Santa Fe, în New Mexico. Stuber spune că au avut de întâmpinat multe obstacole: „Când te gândeşti să filmezi un western, trebuie să îţi dai seama că puţine din acele orăşele mai există încă. Din fericire, mai sunt vreo patru în New Mexico, şi câteva în Arizona care s-ar fi potrivit cu ce căutam noi. Aveam nevoie de ferma lui Albert, de casa lui Louise şi de şopronul pentru seara de dans, şi am fost norocoşi că 80 sau 90 la sută din locaţiile alese de noi puteau fi folosite ca atare”.
MacFarlane mai spune că echipa şi-a dorit ca filmul să arate ca un western de-al lui John Ford: „Am fost peste tot, de la Jemez Pueblo, un loc minunat, la Monument Valley, un loc legendar. Directorul nostru de imagine, Michael Barrett, e extrem de extrem de talentat. E expert în iluminat şi ştie ce înseamnă când îi spun că vreau să arate ca o dramă, ştie cum să pună luminile şi să stabilească unghiurile de filmare”.
Orăşelul a fost creat la ranch-ul Bonanza Creek, în sudul oraşului Santa Fe, care se întinde pe câteva mii de acri şi care are peste cinci iazuri, un orăşel din filme şi două platouri de case. Acolo au fost filmare peste 130 de filme, precum şi numeroase spoturi publicitare şi muzicale, precum şi filmări de cataloage promoţionale.
Zona în care realizatorii au vrut să creeze Old Stump era mică şi în paragină, dar, cu ajutorul modelării 3D s-au construit faţade de case şi străzi ale căror lungimi au fost dublate artificial. Sub supravegherea lui Lineweaver, echipa a amplasat clădiri, mori de vânt, turnuri de apă şi o biserică. Scenograful descrie acest proces care a durat aproape trei luni şi jumătate, astfel: “Oraşul era pe jumătate cât am fi avut noi nevoie să fie, aşa că prima noastră misiune a fost ca, folosindu-ne de ce aveam, să extindem oraşul şi să cconstruim anexe.”
Old Stump a fost construit minuţios, respectându-se detalii specifice Vestului Sălbatic, pentru autenticitate. Au fost construite musteţăria, bâlciul, cu fotografi, tarabe de poţiuni magice şi circ cu ciudăţenii.
Westernurile se petrec mai ales în exterior, iar acest lucru a adus cu sine probleme specifice. Într-o zi, după ce actorii şi echipa aşteptaseră patru săptămâni ca vremea să se îndrepte şi să înfrunzească copacii, erau cu toţii gata de filmare. La opt dimineaţa, totul era perfect; la 11, în schimb, s-a pornit vântul, apoi actorii au fost năpădiţi de un roi de albine, pentru ca, într-un final, să apară şi norii… Şi nu a fost singura dată când filmările au fost perturbate de furtuni tipice pentru acea zonă, exact aşa cum am văzut în atâtea filme western.
Majoritatea scenelor au fost filmate în Bonanza Creek, dar unele scene s-au turnat în Jemez Springs, New Mexico, la Cumbres & Toltec Railroad de la graniţa New Mexico cu Colorado, în Shiprock, New Mexico, precum şi în Monument Valley.
„The Moustache Song”, laitmotivul muzical al filmului
Pentru coloana sonoră a comediei, MacFarlane a colaborat cu Joel McNeely, câştigător de Emmy, ca să compună muzica, şi cu Rich Breen pentru mixajul muzical. Regizorul a colaborat cu cei doi la “Music Is Better Than Words” , un album de piese clasice de jazz orchestral şi nu are decât cuvinte de laudă pentru rezultatul colaborării lor la coloana sonoră a comediei Urma scapă turma: “Am fost peste măsură de entuziasmat când am ascultat muzica pe care a compus-o Joel pentru film. A incorporat stilul western al lui Elmer Bernstein într-o coloană sonoră care se prezintă ca un element-cheie al tonului general al filmului”.
McNeely spune: „A fost o experienţă cu adevărat creativă. Seth e un regizor care are sensibilitatea şi ideile unui compozitor profesionist, ale cărui idei şi intuiţii se integrează firesc în compoziţia muzicală. Am avut inspiraţia necesară pentru a compune o muzică ce ne duce înapoi în zilele de glorie a westernului – spectaculoasă, îndrăzneaţă, tematică”.
Pentru cântecul pe care avea să aibă loc dansul din şopron, MacFarlane ştia că era nevoie de o piesă care să fie memorabilă; aşadar, s-a folosit la bază melodia „The Moustache Song”, căreia i-au fost adăugate cuvinte scrise de MacFarlane, Alec Sulkin şi Wellesley Wild.
MacFarlane spune: „The Moustache Song” este un cântec vechi al lui Stephen Foster din 1860, şi e complet caraghios. Sună exact cum îi sunt şi versurile: „o să faci sex mai mult dacă ai o mustaţă”. Am umblat un pic la versuri şi l-am transformat într-un număr spectaculos de dans. Dar la un moment dat mi-a trecut prin cap un gând care m-a speria – cum ar fi fost dacă era să facem această scenă fără Neil Patrick Harris?”.
Pentru coregrafie, MacFarlane a lucrat cu prietenul său, coregraf cu experienţă, ROB ASHFORD. Ashford şi MacFarlane au lucrat prima dată împreună în 2013 când MacFarlane a prezentat gala premiilor Oscar, când au format o echipă extraordinară.
Ashford spune: „Când Seth m-a întrebat dacă aş fi interesat să mă ocup de un număr de dans de şopron, am acceptat imediat. Îmi place să lucrez cu Seth, plus că erau acolo Charlize Theron şi Amanda Seyfried, cu care lucrasem la Oscaruri; la fel, cu Neil Patrick Harris am colaborat de mai multe ori. Nu ai cum să refuzi aşa ceva”.
Coregrafia pentru scena de dans, ca pregătirea numerelor din deschiderea Oscarurilor
MacFarlane știa exact cum vrea să arate acel dans. Ashford explică: „Avea în minte viziunea completă, fără să fie o persoană care a dansat prea mult în viața lui, sau un coregraf. Dar a descris foarte bine cum dorea să arate acel număr de dans”.
Numărul de dans implică în film 16 cupluri, inclusiv MacFarlane și Theron, Seyfried și Harris și Ribisi și Silverman. Celelalte cupluri au fost angajate din New Mexico, alături de cinci dansatori din New York. Charlize Theron spune despre repetiții: „Am început să repetăm cu două sau trei săptămâni înainte de a începe filmările. Cred că toată lumea s-a distrat; a fost cu totul ieșit din comun. Eu nu mai fusesem niciodată rugată să dansez într-un film, și cred că nici ceilalți. A fost o experiență de neuitat, parcă am redevenit cu toții copii. Și cred că se vede că tuturor ne-a plăcut”.
Fiind obișnuit cu luminile scenei de dans, după experiența sa de pe Broadway, Harris a gustat din plin experiența de a dansa sub coregrafia lui Ashford și a asociaților săi, Chris Bailey & Sarah O’Gleby (Beyond the Sea, Guys and Dolls).
Cu toate acestea, nu i-a fost mereu ușor: „A trebuit să repetăm mai multe zile, în mai multe sesiuni. Cu Rob și Chris am mai lucrat la premiile Tony, așa că știam că sunt buni și că știu să te facă să te simți bine la repetiții. Cel mai greu a fost momentul în care domnii se strâng într-un colț al șopronului și dansează amenințător înspre Albert. A fost destul de epuizant fizic; am filmat scena timp de patru zile la rând într-un șopron adevărat, plin de praf.”
Ashford explică faptul că, într-un final, totul a meritat: „Acel număr de dans spune o poveste. E ca un număr dintr-un muzical. A fost interesant să lucrez la acel moment, a fost cam ca atunci când lucrez la numerele de deschidere pentru Oscaruri”.
Piesa-titlu a filmului a fost interpretată de nimeni altul decât superstarul de country Alan Jackson, dublu câștigător de Grammy, care are peste 60 de milioane de albume vândute în cariera sa.
MacFarlane conchide: „Am vrut să găsesc un mod de a face acea perioadă accesibilă zilelor noastre, și sper că mi-a ieșit, și că oamenii vor rămâne cu această impresie. Dacă e să spun un singur lucru de care sunt cu adevărat mândru, acela e că sper că am creat o comedie western reușită”.
Universal Pictures și MRC prezintă Urma scapă turma, din 6 iunie, o producție Fuzzy Door și Bluegrass Films, în regia lui Seth MacFarlane, cu Seth MacFarlane, Charlize Theron, alături de Amanda Seyfried, Giovanni Ribisi, Neil Patrick Harris, Sarah Silverman și Liam Neeson. Castingul îi aparține lui Sheila Jaffe, iar muzica e compusă de Joel McNeely. Costumele au fost create de Cindy Evans.
Montajul îi aparține lui Jeff Freeman, iar scenografia, lui Stephen Lineweaver. Michael Barrett e director de imagine. Producători executivi sunt Alec Sulkin și Wellesley Wild. Producători sunt Scott Stuber, Seth MacFarlane și Jason Clark. Scenariul le aparține lui Seth MacFarlane & Alec Sulkin & Wellesley Wild, iar regia, lui Seth MacFarlane.
