Inspirat din fapte reale, filmul „Lunetistul american” ne-a dus cu gândul la alte fapte de arme memorabile. Iată o trecere în revista a câtorva soldaţi ce s-au remarcat prin eroism pe fronturi reale, nu imaginate de un scenarist sau altul, chiar dacă aceşti soldaţi sunt - în sine - personaje de ficţiune.
Cross of Iron
Lansat în 1977, surprinde soldaţii inamicului: Wehrmacht-ul, armata Germaniei naziste, demonizată în alte filme de pe această listă, aflată pe frontul de răsărit în luptă cu Armata Roşie sovietică. Filmul, în regia lui Sam Peckinpah (singurul film de război al acestuia, de altfel) şi coproducţie Marea Britanie - Germania de Vest, desigur că evită să glorifice maşina de război nazistă. Totuşi, prin personaje, surprinde cel de-Al Doilea Război Mondial din perspectiva germană, iar eroismul, devotamentul şi pe alocuri, generozitatea, nu lipsesc. Totuşi, evoluţia personajelor stă sub semnul ambiţiei militare - ambiţia de a câştiga Crucea de fier, o decoraţie mult preţuită. Având o distribuţie internaţională (actorii americani James Coburn, James Mason) şi de limbă germană (Maximilian Schell, Senta Berger), Cross of Iron a fost filmat în - pe atunci - Iugoslavia, fiind folosite tancuri şi echipamente militare originale conservate din timpul războiului.
Un film produs în Statele Unite în 1993, în regia lui Ronald F. Maxwell, recreează bătălia de la Gettysburg din timpul războiului de secesiune, petrecută în vara anului 1863 între armatele unioniste şi cele confederate. Bătălia avea să decidă soarta războiului. Filmul surprinde mai multe figuri eroice ale războiului, printre care Joshua Chamberlain (Jeff Daniels), conducătorul militar nordist care a condus trupele în bătălia de la Little Round Top, şi atacul de infanterie a lui Pickett, condus de către trupele confederate (sudiste), în care este urmărită personalitatea lui James Longstreet (Tom Berenger), un general confederat care a fost unul dintre cei mai buni comandanţi militari ai războiului de secesiune. Filmul, realizat iniţial pentru TV, a avut rezultate controversate la box-office, având şi o lungime mare (peste 4 ore). Pentru scenele de luptă au participat la filmări mulţi amatori de reenactment, dat fiind interesul publicului pentru evenimente.
Realizat în 1998, cu Tom Hanks în rolul principal (regia Steven Spielberg), filmul surprinde atacul american de pe plaja Omaha din iunie 1944, în timpul debarcării din Normandia a trupelor americane, acţiune care a fost urmată de eliberarea Franţei ocupate de trupele germane. Filmul reconstituie cu realism momentul istoric: lupta Aliaţilor contra trupelor germane este una disperată, victimele fiind numeroase. În acest context, o mică trupă de soldaţi primeşte o misiune aproape sinucigaşa: să îl ducă acasă cu bine pe soldatul Ryan, ultimul supravieţuitor dintre patru fraţi, chiar dacă pentru mulţi dintre ei misiunea va aduce sacrificiul suprem. Filmul a luat mai multe Oscaruri pentru cea mai bună regie, cea mai bună imagine, cele mai bune efecte de sunet, cel mai bun montaj, cel mai bun mixaj de sunet.
Cu acţiunea plasată în timpul operaţiunilor americane din Somalia din anul 1993, filmul lui Ridley Scott din 2001 surprinde lupta forţelor americane cu miliţiile somaleze locale şi reuşeşte, într-adevăr, să fie unul dintre cele mai bune filme de război. Un film violent, dar fără să neglijeze latura umană, Black Hawk Domn nu are un mesaj politic şi preferă să rămână fidel evenimentelor, mai ales că rolul soldaţilor americani este unul ambivalent-pozitiv. Scenariul aparţine unui jurnalist-Mark Bowden. E de menţionat o distribuţie largă din care nu lipsesc actori cunoscuţi sau care au căpătat popularitate în perioada recentă: Josh Hartnett, Eric Bana, William Fichtner, Tom Hardy, Nikolaj Coster-Waldau, dar şi militari din trupele speciale, care au servit ca figuraţi şi cascadori. Black Hawk Down a câştigat Oscarul pentru cel mai bun montaj şi pentru cel mai bun mixaj de sunet.
În Fury , în regia lui David Ayer (regizorul lui Training Day), Brad Pitt apare în rolul unui comandant de tanc american,
Don „Wardaddy” Collier, aflat în luptă pe frontul Europei de vest. Deşi războiul e pe sfârşite, tanchiştii americani au un adversar formidabil, puternica armată germană, a căror tancuri surclasează pe cele americane din toate punctele de vedere, iar confruntarea îi pune pe Wardaddy şi pe camarazii săi în pericol de moarte la orice pas: de altfel, filmul excelează la descrierea laturii respingătoare a războiului: scene de moarte violentă, oameni care ard de vii, amputaţii, scene de groază, omniprezentele drumuri de noroi şi feţele murdare şi speriate ale oamenilor. Totuşi, eroismul impresionează, mai ales în scena finală în care echipajul lui Wardaddy îşi va da viaţa oprind, de unii singuri, o coloană de trupe naziste de elită.
Zulu
Realizat în 1964 (regia Cy Endfield) în coproducţie Marea Britanie-SUA, Zulu are o distribuţie strălucită, cu Michael Caine (la primul rol important), Ulla Jacobsson, Jack Hawkins, Patrick Magee, Stanley Baker. Richard Burton aducea vocea din off a naratorului. Subiectul este un episod din istoria imperiului Britanic din 1879, în care un mic contingent de militari britanici, „tunici roşii”, înving într-o luptă disperată contra unor trupe de aproape 4000 de războinici zuluşi la Rorke's Drift, în 1879. Comparat cu un film western, filmul a avut numeroşi figuranţi zuluşi, printre care un politician de culoare din epocă, Mangosuthu Buthelezi, un descendent al liderului zulu din momentul evenimentelor.
Luptele de pe teatrul de război din Pacific, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-au derulat cu brutalitate, inclusiv datorită fanatismului armatei imperiale japoneze. O astfel de luptă a fost atacul american de la Iwo Jima din 1945, descris în Flags of our Fathers (2006). În regia lui Clint Eastwood, filmul surprinde curajul soldaţilor americani dar şi traseul lor în viaţă după încheierea evenimentelor.
Produs în 2002, în regia lui Randall Wallace, We Were Soldiers oferă o perspectivă mai echilibrată asupra războiului din Vietnam, la peste douăzeci de ani de la încheierea acestuia şi la peste treizeci de ani de la evenimentele prezentate în film. În rolul principal apare Mel Gibson, al cărui personaj este un locotenent colonel, Hal Moore, a cărui soldaţi luptă la La Drang împotriva armatei nord-vietnameze: trupele americane, deşi depăşite numeric, luptă eroic şi, cu toate că nu obţin o victorie clară, evită un dezastru. La finalul filmului, un Moore în vârstă rememorează tragedia la care a luat parte.
Born on the Forth of July
Inspirat din cartea autobiografică omonimă a veteranului Ron Kovic, filmul din 1989 în regia lui Oliver Stone este mai puţin despre un erou pe câmpul de luptă cât despre un erou al luptei pentru drepturile celor care au trecut prin război: Kovic este, mai întâi, un soldat model în războiul din Vietnam, motivat să lupte pe front- până când, rănit, devine invalid şi ajunge să îşi regândească valorile, luptând la propriu împotriva propagandei americane şi ajungând un campion al drepturilor veteranilor şi al libertăţilor individuale. Regizorul, Oliver Stone, la rândul lui un veteran din Vietnam, este autorul unui alt film anti-război iar în rolul protagonistului apare un Tom Cruise tânăr în plină lansare.
Ballada o soldate - Ballad of a Soldier
Uneori demonizat, alteori idealizat, soldatului sovietic i se datorează într-o anumită măsură înfrângerea Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial şi, cu siguranţă, supravieţuirea Uniunii Sovietice ca Stat. Un astfel de soldat este Alioşa (Vladimir Ivaşov), protagonistul de 19 ani al filmului sovietic Ballada o soldate din 1959 (regizor: Grigori Ciukrai). Deşi protagonistul este un erou, care distruge aproape cu mâinile goale două tancuri inamice, filmul nu urmăreşte faptele de arme ale acestuia, ci surprinde portrete de oameni şi caracterele cu care Alioşa se întâlneşte într-o scurtă permisie care urmează actelor sale de curaj, oameni care la rândul lor se confruntă cu experienţa extremă a războiului. Filmul, un succes la public şi la critică, a primit Premiul special al juriului la Cannes în 1960 şi premiul BAFTA în 1961.
