Scarlett Johansson, o conştiinţă umană într-un corp de cyborg feminin în Ghost in the Shell

de Gloria Sauciuc în 14 Ian 2015
Fraţii Wachowski au luat în calcul ambele filme din franciza Ghost in the Shell ca bază de inspiraţie pentru seria Matrix

Sub influenta ultimelor ştiri - şi anume că Scarlett Johansson va juca în live-ation-ul în limba engleza Ghost in a Shell, iată o scurtă descriere a seriei anime...

Ce este, în fond, Ghost in the Shell? Ei bine, este o poveste care a crescut pe măsură ce a fost povestită, notează publicaţia Empire Online. Mai întâi a fost un serial manga, conceput şi desenat de Masamune Shirow în paginile revistei Young Magazine, între 1989 şi 1990. Din 1995 a căpătat faima prin anime-ul produs de Production I.G., în regia lui Mamoru Oshii, una dintre povestiri fiind tratată în mod special. Un capitol din ea a devenit ulterior anime-ul Ghost In The Shell 2: Innocence (din nou, semnat de catre Oshii) în 2004, însă mai înainte de el apăruseră seriile Stand Alone Complex şi Stand Alone Complex: Second GIG, ambele productii Animax TV, care apăruseră independent de benzile desenate pe hârtie. Această repetare a luat sfârsit în 2006, odata cu Stand Alone Complex: Solid State Society. De atunci, a mai aparut un prequel: Ghost in The Shell: Arise. Destul de complicat, nu?

Ghost in The Shell este despre cyborgi şi despre reţele care se interconectează cu corpurile umane.

 Acţiunea se petrece într-un secol XXI cyberpunk, în care oamenii au în marea majoritate implanturi robotizate, iar creierele în sine sunt atacate de hackeri precum computerele.

Un astfel de caz este misteriosul Puppeteer (Păpuşarul), un delincvent informatic investigat de personajul lui Scarlett Johansson...

Manga-ul original Ghost In The Shell a fost iniţial publicat în Japonia sub un titlu cu priză la public, Mobile Armoured Riot Police. Autorul, totuşi, a preferat mereu titlul Ghost in The Shell (o vaga aluzie la Ghost In The Machine a lui Arthur Koestler), însa i s-a impus titlul Riot Police de către editură. Acţiunea se petrece într-un secol XXI cyberpunk, în care oamenii au în marea majoritate implanturi robotizate, iar creierele în sine sunt atacate de hackeri precum computerele. Un astfel de caz este misteriosul Puppeteer (Păpuşarul), un delincvent informatic investigat de către eroii serialului. Alte povestiri au urmat, inclusiv una în care atrăgătoarea maior Motoko Kusanagi - o conştiinţă umană într-un corp de cyborg feminin - se luptă cu o inteligenţă artificială agresivă.

Filmul original (atenţie, spoilere)

Anime-ul lui Oshii, renunţând la mare parte din umorul specific benzilor desenate, a reluat firul narativ şi personajul Păpuşarului, devenit aici the Puppet Master. Motoko Kusunagi şi întreaga echipa Section 9 sunt pe urmele hacker-ului atunci când găsesc resturile unui întreg corp de cyborg, unul care s-a autoasamblat şi care a fugit din fabrică. Aparent, e vorba de o capcana a unei organizaţii paralele, Section 6, la adresa aceluiaşi Puppet Master, dar se află că Section 6 minte şi că, în realitate, ei înşişi l-au creat pe Puppet Master, care nu este o fiinţă umană, ci o inteligenţă artificială scăpată de sub control. Derutant, acest film a fost montat din nou şi mixat cu noi efecte grafice sub titlul Ghost in The Shell 2.0 în 2008.

Lumea Ghost in The Shell

Ghost in The Shell este în mare masura exemplul perfect pentru Cyberpunk, la fel ca şi Neuromancer al lui William Gibson, care l-a precedat acum câţiva ani, comentează publicaţia EmpireOnline. Cyberpunk, aşa cum se ştie, este un gen a cărui acţiune are loc pe Pamânt într-un viitor destul de apropiat, şi nu e cu nave spaţiale sau cu extratereştri, dar cu o lume având mediul degradat, iar conflictele sunt cele ale romanului poliţist. Ca şi Neuromancer, Ghost in The Shell este despre cyborgi şi despre reţele care se interconectează cu corpurile umane. Fraţii Wachowski au luat ambele filme în calcul ca bază de inspiraţie pentru seria Matrix.

Versiunea live action

Între timp, la Hollywood, Steven Spielberg şi DreamWork au obţinut drepturile pentru o ecranizare, în 2008, cu Jamie Moss (Street Kings) iniţial angajat pentru scenariu. A fost înlocuit, un an mai târziu, cu Laeta Kalogridis (Shutter Island). Apoi s-a aşternut tăcerea peste proiect, ani la rând, până - mai exact la începutul lui 2014 - când Rupert Sanders (Snow White And The Huntsman) a venit la cârmă în calitate de regizor. Câteva luni mai târziu, Margot Robbie era în cărţi pentru rolul principal.

Apoi a urmat anunţul oficial de săptămâna trecută, că Scarlett Johansson va fi protagonista, asta după ce realizatorii or fi văzut cum se descurcă în rolurile de acţiune, precum recent lansatul SF action Lucy. Ea va juca rolul Motoko Kusanagi, ceea ce înseamnă o nouă abordare a anime-ului din 1995.

În versiunea pe care o cunoaştem până acum, Kusanagi a suferit un accident pe când era copil, ceea ce a necesitat să fie pusă într-un corp nou, un costum robotic complet. Capacităţile fizice i-au crescut semnificativ, dar - de vreme ce acest costum nu e un corp adevărat, goliciunea totală a lui nu o deranjează. E greu să ne imaginăm că Johansson a semnat că va juca nud, aşa cum este portretizat personajul ei în desene.

Paralel cu acest film live-action se pregăteşte o producţie japoneză de animaţie, regizată de Kazuya Nomura, cu o lansare în vara acestui an, producţie ce va celebra 25 de ani ai francizei anime Ghost In The Shell. Teaserul acesteie, mai jos:

Exploreaza subiecte similare:

Scarlett Johansson, Ghost in the Shell

Alte știri din cinema

Gojira recomandă. Ce e de văzut la cinema și pe streaming săptămâna aceasta

„Cel mai malefic film văzut în ultima vreme”, plus un film românesc „de la cel mai prolific creator de conținut de la noi”, filme sentimentale, seriale cu umor de situație

Râul ucigaș - scufundarea în abisul percepției

Tânărul regizor chinez Wei Shunjun ne invită - mai mult decât au făcut-o alți regizori în ultimul timp - la interpretare

Laurent Cantet, regizorul francez care a câștigat Palme d'Or pentru Entre les murs, a murit

Distins cu Palme d'Or de către un juriu prezidat de actorul american Sean Penn, filmul prezintă un sistem de învățământ care se luptă să-și îndeplinească misiunile didactice și sociale

Nasty - mai mult decât tenis

După mediu-metrajul Nunți muzici și casete video, regizorul și producătorul Tudor Giurgiu a ales să își facă debutul în lungmetrajul documentar cu Nasty, un portret cât se poate de exhaustiv al românului care a schimbat fundamental tenisul.

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells